Vladimir Putin a anunţat, sâmbătă noapte, că propune Kievului redeschiderea „negocierilor directe întrerupte în 2022”, fără condiţii prealabile. El propune începerea acestor negocieri la Istanbul, pe 15 mai, scrie CNN.
„Am dori să începem imediat, chiar joia viitoare, 15 mai, la Istanbul, unde au avut loc și înainte și unde au fost întrerupte”, a declarat Putin într-un discurs televizat rar transmis târziu în noapte. El a subliniat că discuțiile ar trebui să aibă loc „fără nicio condiție prealabilă”.
„Suntem hotărâți să purtăm negocieri serioase cu Ucraina”, a declarat Putin, adăugând că acestea au ca scop „eliminarea cauzelor profunde ale conflictului” și „ajungerea la stabilirea unei păci durabile și pe termen lung”.
„Propunerea noastră, aşa cum se spune, este pe masă, decizia aparţine acum autorităţilor ucrainene şi aliaților săi, care sunt ghidaţi, se pare, de ambiţiile lor politice personale, şi nu de interesele popoarelor lor”, a adăugat liderul de la Kremlin.
Propunerea a venit la doar câteva ore după ce liderii Germaniei, Franței, Regatului Unit și Poloniei s-au întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Kiev și l-au îndemnat pe Putin să accepte un armistițiu de 30 de zile care să înceapă luni și au amenințat că, în caz contrat, riscă posibile „sancțiuni masive”, potrivit președintelui francez Emmanuel Macron.
Cererea vine cu sprijinul Casei Albe, după o convorbire telefonică comună cu președintele american Donald Trump, au declarat europenii.
La scurt timp după ce liderii au cerut un armistițiu, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia „rezistă la orice fel de presiune”.
„Europa ne confruntă de fapt foarte deschis”, a spus Peskov, adăugând că Putin susține ideea unui armistițiu „în general”, dar „există o mulțime de întrebări” despre propunerea recentă care încă necesită răspuns. El nu a detaliat care sunt aceste întrebări.
Ucraina și Rusia nu au mai purtat discuții directe de la primele săptămâni ale invaziei Moscovei din 2022. Putin a declarat duminică că va discuta cu președintele turc Recep Erdogan despre purtarea de discuții cu Kievul.
De două luni, Ucraina a declarat că dorește un armistițiu imediat de 30 de zile – o poziție promovată de principalii aliați europeni ai Kievului, dar și de Trump. Rusia a susținut în principiu ideea unei pauze de 30 de zile, dar a insistat că există ceea ce a numit „nuanțe” care trebuie abordate mai întâi.
Duminică, Putin a negat că Moscova a refuzat dialogul cu Kievul și a spus că „decizia aparține acum autorităților ucrainene”.
„Nu excludem faptul că în timpul acestor discuții va exista posibilitatea de a încheia un nou armistițiu”, a spus el.
El a numit discuțiile propuse „un prim pas către o pace stabilă și de lungă durată”. Putin a vorbit adesea despre necesitatea de a aborda ceea ce el numește „cauzele profunde” – care sunt înțelese, printre altele, ca fiind extinderea spre est a NATO.
Într-o postare pe Truth Social de joi, Trump a scris că „dacă armistițiul nu este respectat, SUA și partenerii săi vor impune noi sancțiuni”, alimentând sentimentul că este din ce în ce mai frustrat de tergiversarea Rusiei.
Trump a făcut din încheierea războiului din Ucraina una dintre prioritățile sale și a depus eforturi considerabile pentru a-l convinge pe Putin să se alăture. Trimisul său special, Steve Witkoff, a mers în Rusia de patru ori pentru a se întâlni cu Putin, iar de la revenirea lui Trump la Casa Albă în ianuarie au avut loc alte câteva întâlniri la nivel înalt între oficiali americani și ruși. Însă, în ciuda unor concesii anterior de neimaginat oferite Rusiei, administrația Trump nu a reușit să convingă Rusia să accepte propunerea de armistițiu limitat, menită să deschidă calea către un armistițiu permanent.
Luna trecută, secretarul de stat american Marco Rubio a amenințat că SUA se vor retrage din discuții dacă nu se înregistrează progrese. În schimb, SUA se alătură acum celorlalți aliați occidentali ai Ucrainei în încercarea de a pune mai multă presiune asupra Rusiei.
Peskov a declarat sâmbătă pentru CNN că Rusia este „foarte recunoscătoare” pentru eforturile de mediere ale Washingtonului, dar a adăugat că „în același timp, este destul de inutil să încercăm să facem presiuni”.
