Liderii europeni au crescut presiunea asupra lui Vladimir Putin, sâmbătă, somându-l pe șeful de la Kremlin să accepte un armistițiu de 30 de zile în Ucraina fără condiții prealabile și avertizând că în cazul în care nu va accepta, aliații occidentali ai Ucrainei vor răspunde cu noi sancțiuni și cu un ajutor militar crescut pentru Ucraina, scrie Politico.
Cel mai crucial element din această nouă evoluție este sprijinul președintelui Donald Trump pentru aceste solicitări ale europenilor. Liderul de la Casa Albă pare deschis ideii de a contribui la implementarea și punerea în aplicare a potențialului acord de încetare a focului.
Putin trebuie să se oprească din a „emite condiții și a cere amânări” și să accepte armistițiul pentru a lucra la o pace durabilă, a declarat prim-ministrul britanic, Keir Starmer, după întâlnirea cu cancelarul german, Friedrich Merz și cu președinții Franței, Poloniei și Ucrainei.
Liderii celor patru țări aliate Ucrainei au călători în capitala Kiev împreună, cu renul, pentru o vizită care a durat mai mult de nouă ore.
Ea a venit la puțin timp după ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului a respins posibilitatea unui armistițiu extins atâta timp cât Occidentul își continuă sprijinul militar pentru Ucraina invadată.
Emmanuel Macron a transmis un mesaj contondent direct ca răspuns la revendicarea regimului de la Kremlin, spunându-le reporterilor că „orice perturbă procesul de pace prin impunerea de condiții este o tactică de amânare pentru a evita pacea”.
Trump a răspuns liderilor europeni, chiar dacă era o oră de dimineață la Washington, și a agreat cererile europenilor pentru ruși, conform unor doi oficiali familiarizați cu situația.
Armistițiul propus ar urma să fie „urmărit în principal de SUA, cu contribuția tuturor europenilor”, le-a spus Emmanuel Macron, ulterior, reporterilor.
Președintele franecz a susținut că implementarea acestui pas ar duce la „deschiderea imediată” a negocierilor pentru o „pace robustă și durabilă în chestiunea teritoriilor, în chestiunea infrastructurii energetice și în chestiunea garanțiilor de securitate”.
Amenințarea cu sancțiunile
Cancelarul Friedrich Merz a declarat la conferința de presă de la Kiev că „suntem recunoscători președintelui american pentru faptul că ne sprijină inițiativa”.
El a adăugat într-un comentariu separat pentru reporterii germani că „există un angajament al guvernului american de a monitoriza armistițiul”.
Doi oficiali europeni prezenți la Kiev au lăudat rezultatul întâlnirii, spunând despre el că este un „mare succes”, mai ales pentrucă liderii europeni au reușit să-l implice pe Trump și să-i obțină sprijinul. Unul dintre ei a avertizat, totuși, că președintele american are o predispoziție spre a-și schimba opiniile brusc.
Totul depinde de acum de cum va reacționa Vladimir Putin la revendicările Occidentului, spun oficialii citați, sub rezerva anonimatului.
Sâmbătă, oficialii de informații de la Kiev și-au exprimat îngrijorarea că Rusia ar putea lansa noi lovituri aeriene împotriva capitalei ucrainene în zilele următoare – un răspuns sumbru al regimului de la Kremlin care ar lua în batjocură eforturile occidentalilor pentru pace.
Un oficial guvernamental german a spus că Merzi și ceilalți lideri și-au instruit consilieriide politică externă să pregătească un draft pentru un acord de pace durabil, dacă Rusia acceptă solicitarea pentru un armistițiu necondiționat.
Merz a precizat că liderii unei majorități a țărilor – de la Canada la Turcia, la Noua Zeelandă – s-au alăturat discuțiilor de la Kiev prin videoconferință și au susținut eforturile de a pune presiune pe Putin.
„O mare Coaliție a Voluntarilor din jurul lumii este determinată să pună în aplicare sancțiuni noi împotriva Rusiei dacă Kremlinul refuză să accepte armistițiul”, a spus cancelarul Merz.
Zelenski a precizat, la rândul său, că noile sancțiuni ar ținti sectorul energetic rusesc și sistemul bancar al statului agresor.
Tema rachetelor Taurus, abandonată – cel puțin public
La conferința de presă, Merz a fost întrebat și dacă rămâne favorabil ideii ca Germania să trimită Ucrainei rachete de croazieră Taurus – o temă dificilă pentru fostul cancelar Scholz, care a refuzat constant să ofere țării invadate acest tip de armă cu rază lungă, provocând în Germania o uriașă dezbatere politică pe temă.
Merz a încercat să oprească dezbatere prin argumentarea că nu va comenta pe aceste probleme – „Măsurile pe care le vom lua împreună pentru a opri acest război nu fac subiectul dezbaterii publice”, a spus el.
Într-adevăr, guvernul Merz a transmis înainte de întâlnirea de sâmbătă că nu va mai comunica public ce fel de sprijin militar oferă Germania Ucrainei, ceea ce înseamnă că guvernul de la Berlin nu va mai face publice liste detaliate cu arme și tipuri de muniție trimise Ucrainei, conform unui oficial german.
Echipa lui Merz a numit această abordare „ambiguitate strategică” – ideea fiind că Putin nu ar trebui să știe ce arme ajung la Kiev și în ce cantități și nu ar trebui să mai fie nici dezbateri controversate în capitalele europene, discuții care să submineze sprijinul pentru Ucraina.
Zelenski s-a arătat deschis acestei noi linii de comunicație germană și a răspuns la o întrebare legată de rachetele Taurus prin a spune că nu vrea să „discute public” despre arme specifice sau despre cantitățile lor.
Un alt rezultat concret al întâlnirii de sâmbătă a fost că aliații occidentali vor să crească ajutorul financiar și logistic pentru Ucraina, pentru a-i permite acesteia să aibă mai multe arme la sol – tancuri, drone și muniție, dar și rachete cu rază lungă de acțiune.
Un oficial a spus că a fost foarte importantă participarea lui Merz la întâlnirea de la Kiev, motivul fiind că Germania, cea mai puternică țară europeană din punct de vedere financiar, va duce și greul finanțării pentru producția de arme trimise Ucrainei.
Ştiri video recomandate
