Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, încheie fără pierderi vizibile cel mai nefast an al său din punctul de vedere al relaţiilor cu Occidentul şi cu speranţa că sosirea magnatului Donald Trump la Casa Albă va aduce cu sine o îmbunătăţire a dialogului dintre Moscova şi Washington, potrivit Agerpres.
În 2016, liderul de la Kremlin a trebuit să facă faţă nu doar extinderii sancţiunilor împotriva ţării sale pentru rolul Moscovei în criza ucraineană, ci şi acuzaţiilor de crime de război în Siria, unde Rusia sprijină regimul preşedintelui Bashar al-Assad. Şi, ca şi cum n-ar fi fost de ajuns, de la Washington s-au înmulţit acuzaţiile cu privire la implicarea Rusiei - cu tot cu atacuri cibernetice - în campania prezidenţială din SUA în favoarea lui Donald Trump, a cărui alegere ca preşedinte ar fi convenit intereselor Moscovei.
Reacţia Casei Albe nu s-a lăsat aşteptată: a ordonat planificarea unui atac cibernetic de mare anvergură împotriva Rusiei, care va fi lansat atunci când se va considera oportun, au dezvăluit surse din serviciile secrete americane, citate de EFE. Totuşi, apropierea încheierii mandatului lui Barack Obama face ca ameninţarea să nu mai pară chiar atât de demnă de luat în serios, iar Moscova a subliniat că aşteaptă ca, odată cu venirea unui nou preşedinte la Casa Albă, să se îmbunătăţească dialogul dintre ambele ţări, cu toate că autorităţile ruse insistă că acest proces nu va fi nici uşor, nici rapid.
O dovadă elocventă a stării de spirit a clasei politice ruse au reprezentat-o aplauzele cu care Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) a primit vestea victoriei lui Trump. Unii deputaţi, precum liderul Partidului Liberal Democrat (ultranaţionalist), Vladimir Jirinovski, au sărbătorit cu şampanie triumful electoral al controversatului miliardar american.
Şi asta deoarece la Moscova se crede că Trump îşi va concentra eforturile în principal asupra politicii interne a SUA, ceea ce s-ar putea traduce în beneficii pentru Rusia pe plan internaţional. După euforia iniţială provocată de victoria candidatului republican, Kremlinul a făcut apel la prudenţă şi la răbdare, pentru a vedea mai întâi cum va arăta echipa pe care şi-o va forma noul lider de la Casa Albă.
Pe plan intern, dificultăţile economice, provocate de căderea preţurilor la ţiţei şi de sancţiunile occidentale, nu par să-i afecteze popularitatea lui Putin. Potrivit unui studiu recent al Ministerului Economiei din Rusia, care avertizează că sancţiunile occidentale vor fi de lungă durată, ţara trebuie să se pregătească pentru 20 de ani de stagnare economică.
"Sistemul nostru macroeconomic seamănă cu un bolnav care a făcut infarct", a declarat Serghei Glaziev, consilier al lui Putin. Cu toate acestea, sprijinul de care se bucură Putin în ţară continuă să se situeze la cote la care oamenii politici occidentali nici măcar nu visează: în jur de 70%, potrivit diferitelor sondaje.
Scandaluri precum arestarea, în noiembrie, a fostului ministru al economiei, Aleksei Uliukaiev, acuzat de extorsiune şi de acceptarea unei mite în valoare de două milioane de dolari, nu afectează deloc popularitatea preşedintelui rus, care este în imaginarul popular deasupra binelui şi al răului, comentează EFE. Avocaţii fostului ministru susţin nevinovăţia clientului lor şi spun că arestarea acestuia s-a făcut cu încălcarea legislaţiei în vigoare. În cercurile opoziţiei, cazul Uliukaiev este văzut ca o dovadă a acutizării luptei între diferitele grupuri de putere aflate în apropierea liderului de la Kremlin, în condiţiile în care în 2017 va începe campania pentru alegerile prezidenţiale care vor avea loc la începutul lui 2018.
Cu toate că Putin nu a anunţat deocamdată dacă vizează un nou mandat de şase ani, analiştii pornesc de la premisa că actualul şef al statului va candida din nou, ceea ce i-ar permite să rămână la putere până în 2024. Dar nu este clar dacă preşedintele rus va alege să continue cu aceiaşi tovarăşi de drum sau se va decide pentru o înnoire a echipei sale, lucru care, evident, adaugă o notă de nervozitate în cercul său de apropiaţi.
