Jon Butterworth este omul care ar avea misiunea de a proteja Marea Britanie în cazul unui atac major asupra sistemului energetic național. Directorul companiei National Gas, el coordonează mii de kilometri de conducte de transport, o rețea esențială de țevi sub presiune care asigură livrarea gazului către centrale electrice, industrie grea și, prin distribuitori locali, către milioane de gospodării britanice, scrie Politico.
Aceasta este doar activitatea sa de zi cu zi. Însă, dacă Marea Britanie s-ar confrunta vreodată cu o urgență legată de aprovizionarea cu gaze, Butterworth ar primi puteri excepționale pentru a controla fluxurile de gaze la nivel național. Ar putea chiar decide oprirea livrărilor către fabrici și centrale electrice și, în scenarii extreme, chiar către locuințe, pentru a păstra resursele vitale pentru spitale și alte infrastructuri esențiale.
Este un rol care îl plasează în prima linie a eforturilor naționale de a proteja țara împotriva potențialelor atacuri asupra sistemului energetic britanic, venite din partea unor adversari precum Rusia lui Vladimir Putin. Într-un astfel de caz, guvernul ar avea nevoie de un ordin legal aprobat personal de rege, pentru a anula deciziile lui Butterworth, care ar acționa în rolul său suplimentar, puțin cunoscut, de Network Emergency Coordinator (NEC).
Energia, în linia întâi a amenințărilor
„Europa a devenit un loc mai periculos, nu-i așa?”, spune Butterworth, care și-a început cariera la 17 ani la uzina de gaze din Rochdale, lângă Manchester. Invazia Rusiei în Ucraina și incursiunile sale recente în țările NATO au pus continentul în alertă maximă. Moscova a demonstrat în repetate rânduri în Ucraina că infrastructura energetică reprezintă o țintă strategică.
Deși guvernul laburist britanic dorește să reducă dependența țării de gaz în favoarea energiei curate, combustibilul rămâne esențial pentru viața de zi cu zi într-una dintre cele mai dependente țări din Europa. Conductele care transportă gazul sunt arterele vitale ale sistemului.
Pe ecranele din centrul de control al National Gas, o hartă schematică prezintă rețeaua națională: 8.000 de kilometri de conducte reprezentate prin linii galbene și puncte roșii care marchează zonele de intrare ale gazului, fie prin conducte din Norvegia și Marea Nordului, fie de la nave încărcate cu gaz natural lichefiat sosind din SUA sau Qatar.
„În anii 1930, eram la un kilometru sub pământ și scoteam cărbune. Nu puteai fi mai în siguranță. Acum aducem nave peste mări și avem conducte sub ocean. Este cu totul altceva”, spune Butterworth.
Aceste vulnerabilități sunt acum în centrul preocupărilor lui Butterworth. Dacă aprovizionarea cu gaze ar scădea brusc, iar mecanismele de piață nu ar putea acoperi deficitul, el ar declara o „urgență de aprovizionare cu gaz la nivel de rețea”. În acest moment, Butterworth ar primi puteri legale extinse de a controla cererea și oferta de gaz, decizii cu care toate companiile ar fi obligate să se conformeze, puteri care pot fi revocate doar prin ordin regal.
Funcția de NEC există din anii 1990, iar Butterworth o ocupă din 2022. De la începutul războiului din Ucraina, el este mai conștient de posibile scenarii precum pierderea aprovizionării din Marea Nordului, ca urmare a unui atac de tipul Nord Stream asupra unei conducte.
Compania organizează anual exerciții de tip „wargame” pentru a simula astfel de situații. Următorul va avea loc luna aceasta, cu participarea a 50 de organizații și 400 de persoane.
„Chris Whitty” al energiei
În cazul unei urgențe — pe care Marea Britanie nu a experimentat-o niciodată și pe care Butterworth o consideră „extrem de improbabilă”, acesta ar putea cere publicului să reducă consumul, ar putea obliga marii consumatori să își închidă activitatea sau, în cel mai negru scenariu, ar putea întrerupe livrările către un număr mare de locuințe.
„Ceea ce contează este să nu pierdem presiunea spre orașe”, explică el. „Scopul este minimizarea pierderilor de vieți omenești, indiferent cât de mari sunt consecințele economice.”
Într-un astfel de scenariu, Butterworth ar avea și rolul de a sfătui guvernul și de a comunica publicului situația, similar cu modul în care medicul-șef Chris Whitty și consilierul științific Patrick Vallance au făcut-o în timpul pandemiei.
Deși riscul unei urgențe rămâne „foarte mic”, acesta „a crescut” în contextul geopolitic actual. Probabilitatea unui atac convențional asupra infrastructurii de gaze este estimată între 1% și 5%, în timp ce un atac cibernetic are o probabilitate între 5% și 25%.
Butterworth, care are 63 de ani, consideră funcția de CEO al National Gas drept „al doilea job” al său, primul fiind cel de NEC. „Nu am realizat decât pe la 50 de ani că sunt patriot”, spune el.
A fost numit maior în Brigada 77 a armatei britanice, specializată în „noi forme de război”. „Nu tu îi contactezi pe ei, ci ei te contactează pe tine”, glumește el. „Au nevoie de expertiza mea în domeniul rețelelor și energiei.”
„Mă antrenez pentru această zi de 46 de ani”
Deși trebuie să se pregătească pentru „ceea ce este de neconceput”, Butterworth este încrezător că sistemul de gaze al Marii Britanii este „rezilient” datorită rutelor multiple de aprovizionare, conducte din Norvegia și alte țări vecine, LNG din SUA și rezerve proprii din Marea Nordului.
Raportul privind perspectivele de iarnă al National Gas, care va fi publicat săptămâna aceasta, anticipează suficiente rezerve de gaz pentru lunile reci, chiar și în caz de defecțiuni neașteptate, deși cu marje de siguranță mai reduse decât în ultimii patru ani.
Butterworth salută planurile guvernului de a permite explorarea unor noi zăcăminte de gaz în apropierea celor existente. „Având în vedere ce se întâmplă în lume, în special în Ucraina, este util să avem surse suverane de aprovizionare”, spune el.
Guvernul va publica în curând un plan privind „reziliența sistemului de gaze”, care va analiza securitatea aprovizionării și va propune măsuri pentru ca țara să nu fie nevoită vreodată să apeleze la puterile lui Butterworth. „Tot ce putem face este să fim pregătiți”, conchide el. „Mă antrenez pentru această zi de 46 de ani.”