Cererea globală pentru mineralele din pământuri rare poluează unele dintre cele mai importante râuri din Asia, amenințând sănătatea și mijloacele de trai ale zeci de milioane de oameni. Pământurile rare se află în centrul unei competiții geopolitice intense, în special între Statele Unite și China, aceasta din urmă acumulând un control aproape total asupra acestor minerale ca parte a politicii sale industriale extinse, scrie CNN.
O luptă globală pentru identificarea unor noi surse este în plină desfășurare, însă multe dintre regiunile bogate în zăcăminte sunt deja exemple evidente ale efectelor devastatoare ale mineritului necontrolat.
Puternicul fluviu Mekong reprezintă inima și sursa de viață a Asiei de Sud-Est: un ecosistem bogat, care traversează șase țări și susține aproximativ 70 de milioane de oameni ce depind de el pentru hrană, apă, agricultură și comerț.
Râul este, de asemenea, crucial pentru producția alimentară globală, prin exporturile de orez, pește de apă dulce și creveți către țări din întreaga lume, inclusiv Statele Unite.
"Nu există niciun supermarket mare în SUA care să nu aibă un produs provenit din Delta Mekongului", a declarat Brian Eyler, directorul programelor pentru Asia de Sud-Est și Energie, Apă și Sustenabilitate din cadrul Centrului Stimson.
Cu toate acestea, milioane de oameni care trăiesc de-a lungul Mekongului și al afluenților săi – care beau apă, se scaldă și pescuiesc acolo zilnic – ar putea fi expuși la toxine mortale provenite de la sute de mine nereglementate, multe situate în zone devastate de război din Myanmar.
Un studiu nou al think tank-ului american Stimson Center a cartografiat, la o "scară masivă", peste 2.400 de situri – multe mine nereglementate din Asia de Sud-Est continentală – care ar putea elibera poluanți periculoși precum cianură, mercur, arsenic și alte metale grele direct în râurile din regiune.
"Impactul asupra mediului este atât de puternic, încât totul se acumulează aici, cu potențialul de a provoca un dezastru pentru Mekong", a spus Regan Kwan, analist de cercetare la Centrul Stimson și autor principal al proiectului.
Kwan și echipa sa au analizat imagini din satelit pentru a identifica minele și au descoperit activitate nereglementată pe sau de-a lungul a 43 de râuri din Myanmar, Laos și Cambodgia. Siturile includ minerit aluvionar, folosit pentru aur, argint și staniu, levigare in situ pentru pământuri rare și levigare în grămezi – utilizată la aur, cupru, nichel și mangan.
Fiecare dintre aceste metode folosește substanțe chimice diferite, precum mercurul sau cianura de sodiu, care, dacă nu sunt manipulate corespunzător, se pot infiltra în mediu, afectând râurile, fauna, recoltele și sănătatea umană.
Intoxicația cu cianură poate fi fatală, provocând comă, convulsii și stop cardiac. Mercurul se poate acumula în lanțul trofic, afectând plantele și animalele – inclusiv orezul, unul dintre principalele exporturi ale regiunii. Metalele grele eliberate în timpul procesului de extracție se pot acumula în mediu, amenințând păsările, peștii și populațiile umane.
Temerile legate de poluarea de amonte au afectat comunitățile din aval, de-a lungul râului Kok, în Thailanda, aproape de granița cu Myanmar, unde testele au detectat arsenic și alte metale în apă.
"Nimeni nu mai mănâncă peștele din râu. Oamenii nu mai sunt siguri că pot consuma alimentele cultivate acolo. Nici activitățile economice din jurul râului nu mai sunt sigure. Mulți dintre acești oameni sunt fermieri de subzistență. Trebuie să cultive mâncare pentru ei înșiși și pentru vânzare", a spus Kwan.
Deși Mekongul este considerat un sistem fluvial curat care hrănește zeci de milioane de oameni, dacă poluarea provocată de mineritul pământurilor rare continuă necontrolat, cercetătorii avertizează asupra riscului unui potențial colaps ecologic, afectând în special comunitățile din aval.
"Mekongul ar putea deveni un exemplu despre cum nu trebuie făcut mineritul de pământuri rare, deoarece provoacă pagube enorme. Vorbim despre o regiune mare, în care sute de milioane de oameni ar putea fi afectați", a spus Eyler, coautor al raportului.
Minele prosperă în mijlocul războiului
Pământurile rare includ 17 elemente metalice esențiale în produse cotidiene, de la automobile la motoare de avion și electronice precum smartphone-uri și televizoare. Sunt esențiale și pentru bateriile vehiculelor electrice, scanere RMN și tratamente oncologice.
Aceste elemente nu sunt rare în sine — sunt mai abundente decât aurul — însă extracția lor este dificilă, costisitoare și extrem de dăunătoare mediului.
Mineritul necontrolat a prosperat în regiuni unde reglementările sunt slabe, corupția ridicată și conflictele active creează zone fără lege. Deși multe mine sunt vechi, lovitura de stat militară din Myanmar din 2021, creșterea prețurilor la aur și cererea globală uriașă pentru pământuri rare au alimentat o explozie a activității miniere.
"Cererea pentru produse care folosesc pământuri rare crește constant. Ne bazăm viitorul pe energia curată, pe turbine eoliene și alte active verzi", a spus Eyler.
Astfel, industria se extinde rapid, cu tot mai multe mine noi în Asia de Sud-Est continentală.
Aproape 80% din activitatea minieră nereglementată identificată se află în Myanmar, unul dintre cei mai mari producători mondiali de pământuri rare.
Țara este de mult timp un centru pentru jad, rubine, aur, cupru, chihlimbar și alte minerale. Regiunile miniere din nord și est sunt cunoscute pentru activități ilicite alimentate de sărăcie extremă, condiții de muncă periculoase și exploatare: dependență de metamfetamină, prostituție, trafic de persoane și alte abuzuri.
Industria profitabilă a fost dominată de armată și milițiile sale timp de decenii, îmbogățind generalii și finanțând campaniile militare împotriva grupărilor etnice armate.
Extracția pământurilor rare a explodat în statele Kachin și Shan după lovitura de stat și războiul civil care a urmat, aruncând țara în haos. Cercetătorii afirmă că mai multe grupuri rebele controlează teritoriile unde se află majoritatea minelor analizate în raport.
"Este o cursă pentru a vedea cine poate extrage cel mai mult. În Myanmar, trei organizații armate etnice deschid mine noi în mod regulat, fără coordonare. Iar cererea Chinei pentru elemente grele de pământuri rare rămâne constantă", a spus Kwan.
După extracție, mineralele sunt exportate în China pentru rafinare.
China controlează peste 90% din producția globală de pământuri rare procesate, iar multe mine din Myanmar au manageri și operatori chinezi.
"Cetățeni chinezi sunt implicați în fiecare mină de pământuri rare din Myanmar și Laos, pentru că sunt singurii care știu cum să facă acest tip de extracție", a spus Kwan.
China este, de asemenea, un susținător diplomatic important al juntei din Myanmar și are influență asupra multor miliții etnice de la graniță.
Întrebat despre raportul Centrului Stimson, Ministerul chinez de Externe a declarat că "nu este la curent cu situația".
"China le-a cerut mereu întreprinderilor sale de peste mări să respecte legile locale și să adopte măsuri stricte de protecție a mediului", a transmis ministerul.
Între timp, Statele Unite au semnat recent memorandumuri de înțelegere cu mai multe țări din Asia de Sud-Est privind pământurile rare, încercând să își reducă dependența de importurile din China.
Cercetătorii se tem că cererea tot mai mare de pământuri rare și aur va intensifica mineritul nereglementat și solicită testarea urgentă a râurilor și zonelor inundabile pentru a evalua impactul real și a proteja comunitățile.
Pai Deetes, directorul executiv al Fundației River and Rights din Thailanda, a declarat marți, într-o conferință de presă, că drepturile omului și standardele de mediu vor continua să fie încălcate atât timp cât Asia de Sud-Est rămâne în centrul lanțului global de aprovizionare cu pământuri rare.
"Este nedrept ca această regiune să fie zona de sacrificiu pentru cererea globală", a spus ea.
Ştiri video recomandate
