O companie din China va trimite un vas cargo de-a lungul coastei nordice a Rusiei către Europa, o rută care a devenit accesibilă din cauza topirii gheții și a schimbărilor climatice, care au implicații atât pentru comerțul internațional, cât și pentru mediu, notează Politico.
Nava Istanbul Bridge va pleca din portul Ningbo-Zhoushan către Felixstowe. Călătoria, programată pe 20 septembrie, va dura 18 zile. Vasul va fi ajutat de spărgătoarele de gheață. Obiectiul călătoriei este acela de a stabili un serviciu regulat prin Ruta Maritimă de Nord a Rusiei, conectând mai multe porturi din Asia și Europa.
„Imaginea mai largă este că Arctica se deschide”, a declarat Malte Humpert, cercetător principal și fondator al Arctic Institute, un think tank din Washington care studiază securitatea arctică. „Acum 20 de ani era înghețată. Dar acum, că se topește și ceva se deschide, există interes”, a adăugat cercetătorul.
Schimbările climatice deschid noi rute comerciale
Pentru Humpert, impactul ar putea fi mai mare decât simplul program de navigație. „Arctica este prima regiune unde schimbările climatice modifică harta geopolitică. Dacă nu ar exista schimbări climatice, nu am discuta despre asta. Rusia nu ar produce petrol și gaze în Arctica. China nu ar trimite containere prin Arctica.
„Este prima mare regiune de pe glob unde schimbările climatice schimbă rapid și activ dinamica geopolitică din cauza resurselor, a accesului la rute maritime și pentru că o regiune nouă devine brusc accesibilă.”, a completat Malte Humpert.
Pentru moment rutele comerțului global traversează căile tradiționale prin Canalul Suez, Marea Mediterană, Singapore. Însă, ruta arctică este cu 40% mai scurtă, motiv pentru care ar putea deveni o alternativă viabilă. Totuși rămân două întrebări: Este cu adevărat viabilă și în cât timp poate fi utilizată la scară largă?
Peter Sand, analist șef la firma de consultanță în transport maritim Xeneta, a observat că ideea nu este deloc nouă. „A fost dezbătută, discutată, testată de mai multe ori în ultimele decenii”, a spus analistul. China este doar cea mai recentă țară care o promovează: „Au anunțat ceva similar acum doi ani. Au făcut-o atunci, și acum încearcă din nou.”
Ruta prin Arctica, cu 40% mai scurtă decât căile navigabile tradiționale
Totuși, călătoriile chineze anterioare erau mai simple. „Au călătorit punct-la-punct, de la un port chinez la Hamburg sau la Sankt Petersburg”, a adăugat Malte Humpert. „Acest voiaj este diferit. Încearcă patru porturi în China, apoi prin Arctica, apoi în Marea Britanie, Rotterdam, Hamburg și Gdańsk. Asta seamănă de fapt cu o rută normală de transport maritim.”
Spre deosebire de tramping shipping, unde marfa este transportată acolo unde este nevoie, de obicei fără un program fix, rutele regulate de tip liner funcționează după orare stabilite între porturi specifice, indiferent dacă navele sunt pline sau nu. Experiența chineză în Arctica se apropie mai mult de acest model: mai puțin un voiaj unic și mai mult o repetiție pentru o buclă convențională Asia–Europa.
Dar scala rămâne minusculă. Pentru moment, ruta arată ca un proiect sezonier secundar. „Nu este aici pentru a zgudui traseele comerciale așa cum sunt ele astăzi”, a spus Sand. „Dar ar putea fi unul dintre acele servicii de nișă care apar în sezonul de vârf în următorul deceniu.”
Humpert vede experimentul ca un pion pentru viitor. „Canalul Suez are un flux de aproximativ 10.000 de nave pe an, acesta este foarte, foarte puțin. Dar dacă te uiți la asta peste 30 sau 40 de ani, și gheața se va topi încă 30, 40, 50%, deodată ai șase luni fără gheață, și Arctica devine o ecuație foarte interesantă.
Implicații pentru Europa
„Arctica nu va înlocui canalul Suez mâine. Nu asta se întâmplă. Canalul Suez, canalul Panama, vor rămâne acolo. Dar Arctica va deveni suplimentară.” Faptul că acest experiment este posibil se datorează schimbărilor climatice. „Aceste schimbări se întâmplă mai repede decât se aștepta oricine, chiar și acum cinci sau zece ani. Acum zece ani, toată lumea credea că înainte de 2040 sau 2050 nu vom vedea transport de containere în Arctica.
Și iată-ne în 2025, și chinezii o fac. Câștigă bani? Nu contează prea mult… este vorba de a acumula cunoștințe, de a înțelege cum să faci asta. Asta fac chinezii — câștigă experiență și instruiesc echipajele”, a adăugat Humpert.
Dacă ruta va funcționa ar putea avea implicații și pentru sectorul auto european. „Pentru containere, ai nevoie de o serie de opriri, un port după altul. Poate că funcționează pentru 10% din transportul de containere, poate doar 1%. Nimeni nu știe cu adevărat. Dar mașinile sunt diferite. Încarci 10.000 de vehicule electrice în China și le descarci pe toate 10.000 în Rotterdam sau Hamburg. Fără opriri intermediare. Acesta este un domeniu pe care s-ar putea să-l vedem peste 10 sau 15 ani.”, a adăugat Humpert.
Riscuri pentru mediul înconjurător
Dar oportunitatea vine cu risc mare. Arctica se încălzește de trei-patru ori mai repede decât restul planetei. Mai puțină gheață poate facilita trecerea, dar amplifică și pagubele atunci când lucrurile merg prost.
Carbonul negru din combustibilii de bunker este deosebit de distructiv atunci când este eliberat lângă zăpadă și gheață. „Face de cinci ori mai mult rău acolo decât dacă ar fi emis mai departe. Odată ce petrolul ajunge în apă, fiecare oră fără intervenție înseamnă pagube enorme”, a spus Andrew Dumbrille, consilier al Clean Arctic Alliance.
Vasul Istanbul Bridge, un portar de containere de 25 de ani, sub pavilion liberian, nu este consolidat pentru gheață, a menționat Dumbrille. De asemenea, probabil va folosi pe parcurs combustibil greu sau combustibili de bunker.
Chiar dacă utilizarea combustibilului greu a fost tehnic interzisă de Organizația Maritimă Internațională în iulie 2024, există în continuare portițe legale. Scurgerile acestui combustibil vâscos sunt aproape imposibil de curățat, persistând în ecosisteme ani de zile. La acestea se adaugă poluarea fonică și perturbarea vieții marine.
Reguli globale mai stricte din 2026
Dumbrille a spus că următoarea șansă pentru reguli globale mai stricte va fi în februarie 2026, când se va reuni subcomitetul IMO pentru prevenirea și răspunsul la poluare, cu experți și grupuri ecologiste care deja solicită reglementări mai stricte privind combustibilul într-o Arctică tot mai aglomerată.
„Ceea ce desfășoară ei echivalează poate cu doar 1% din comerțul Extremul Orient–Europa de Nord”, a observat Sand. Arctica are sens doar atunci când cererea este mare și economisirea zilelor contează. „Nimeni nu locuiește în regiunea polară. Singura modalitate prin care concurează este atunci când capacitatea suplimentară și timpii de tranzit mai scurți compensează tarifele mai mari de transport.”
Ştiri video recomandate
