Premierul Chinei, Li Qiang, a anunțat că au început lucrările de construcție la cel mai mare baraj hidroenergetic din lume. Supranumit „proiectul secolului” de către prim-ministrul chinez, barajul este construit la marginea estică a Platoului Tibetan. Costul este estimat la 170 de miliarde de dolari, potrivit agenției de presă Xinhua, relatează CNBC. Construcția este însă criticată dur de India și de organizațiile de mediu, care susțin că va avea un impact devastator asupra mediului, precum și asupra vieților a milioane de oameni care trăiesc în aval de baraj.
Barajul reprezintă cel mai ambițios proiect hidroenergetic al Chinei de la Barajul celor Trei Defileuri de pe fluviul Yangtze.
Format din cinci centrale hidroelectrice în cascadă, barajul va fi amplasat pe cursul inferior al râului Yarlung Zangbo. O porțiune a râului are o cădere spectaculoasă de 2.000 de metri pe o distanță scurtă de doar 50 kilometri, oferind un potențial hidroenergetic imens.
Barajul va avea o capacitate de producție anuală de 300 de miliarde de kilowați-oră de electricitate.
Explozie la burse după anunțul premierului chinez
Indicele CSI Construction & Engineering din China a crescut cu până la 4%, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele șapte luni. Acțiunile Power Construction Corporation of China și Arcplus Group PLC au urcat cu limita zilnică de 10%.
Wang Zhuo, partener în cadrul companiei Shanghai Zhuozhu Investment Management, a declarat că proiectul oferă investitorilor atât oportunități de investiții pe termen lung, cât și un subiect pentru speculații pe termen scurt.
„Din perspectivă investițională, proiectele hidroenergetice mature oferă dividende similare obligațiunilor”, a spus Wang.
Proiectul va stimula cererea de materiale de construcții, cum ar fi cimentul și explozivii civili, beneficiind companiile din aceste sectoare, a transmis Huatai Securities într-o notă pentru clienți.
Acțiunile companiei Hunan Wuxin Tunnel Intelligent Equipment Co, listată la bursa din Beijing și specializată în echipamente pentru construcția de tuneluri, au crescut cu 30%. La fel și cele ale Geokang Technologies Co Ltd, producător de terminale inteligente pentru monitorizare.
Producătorul de ciment Xizang Tianlu Co Ltd și compania Tibet GaoZheng Explosive Co, care produce explozivi civili, au crescut ambele cu maximul permis de 10%.
Impactul în aval
India și Bangladesh și-au exprimat deja îngrijorarea în legătură cu posibilele efecte asupra milioanelor de oameni care trăiesc în aval, în timp ce ONG-urile au avertizat cu privire la riscurile asupra mediului, unul dintre cele mai bogate și mai diverse de pe platou.
Beijingul susține însă că barajul va ajuta la satisfacerea cererii de energie din Tibet și din restul Chinei, fără a avea un impact semnificativ asupra apelor din aval sau asupra mediului.
Premierul chinez a descris barajul drept „proiectul secolului” și a declarat că trebuie pus un accent special pe „conservarea ecologică pentru a preveni daunele asupra mediului”, a precizat agenția Xinhua în raportul său de sâmbătă.
China nu a oferit o estimare privind numărul de locuri de muncă pe care proiectul este probabil să le creeze.
Barajul celor Trei Defileuri, care a fost finalizat în aproape două decenii, a generat aproape un milion de locuri de muncă, potrivit presei de stat, deși cel puțin un număr similar de persoane au fost strămutate din cauza acestui proiect uriaș.
Oficialii chinezi nu au precizat câți oameni vor fi strămutați din cauza proiectului de pe râul Yarlung Zangbo sau cum va fi afectat ecosistemul local.
China susține că proiectul a trecut printr-o evaluare științifică riguroasă și că nu va afecta negativ mediul ecologic, stabilitatea geologică sau drepturile asupra resurselor de apă ale țărilor aflate în aval. Beijingul a subliniat, de asemenea, că nu va încerca să obțină beneficii „în detrimentul vecinilor săi”.
ONG-uri precum Campania Internațională pentru Tibet susțin că barajul va afecta iremediabil Platoul Tibetan și că milioane de oameni care trăiesc în aval se vor confrunta cu perturbări grave ale mijloacelor lor de trai.
Râul Yarlung Zangbo devine fluviul Brahmaputra când părăsește Tibetul și curge spre sud, în statele indiene Arunachal Pradesh și Assam, pentru ca apoi să ajungă în Bangladesh.
Se pare că acest baraj a determinat India să accelereze propriile sale proiecte hidroenergetice pe fluviul Brahmaputra, în statul Arunachal Pradesh, pentru a-și afirma drepturile asupra resurselor de apă, potrivit site-ului South China Morning Post.
India susține că Arunachal Pradesh face parte integrantă din teritoriul său, în timp ce China îl revendică drept parte a sudului Tibetului și s-a opus altor proiecte de infrastructură indiene dezvoltate acolo.
China a început deja să genereze energie hidroelectrică pe cursul superior al râului Yarlung Zangbo, care traversează Tibetul de la vest la est.
Ştiri video recomandate
