"În numele apărării ţării şi îndeplinind cerinţele poporului ei, în numele lui Allah îmi asum responsabilitatea de şef interimar al statului în perioada de tranziţie după resetarea, pe 30 iulie 2013, a revoluţiei din 28 ianuarie 2011", a spus Adly Mansour în direct la televiziunea egipteană de stat.
De asemenea, el a mulţumit forţelor armate din Egipt şi poporului ţării pentru loialitatea faţă de ideile democraţiei, libertăţii şi justiţiei.
Preşedinte al Curţii Constituţionale de doar câteva zile, judecătorul Adly Mansour a fost desemnat de armată să conducă cea mai populată ţara arabă, succedându-i preşedintelui islamist demis, Mohamed Morsi, relatează mediafax.
Adly Mansour va fi la conducerea unei ţări divizate după mai multe zile de manifestaţii de amploare şi sângeroase, în care s-au confruntat opozanţi şi susţinători ai primului preşedinte ales democratic al Egiptului.
Numărul victimelor ciocnirilor dintre susţinătorii şi adversarii preşedintelui Morsi, pe care militarii l-au înlăturat de la putere, a ajuns până la 32 de oameni, transmitea, joi, postul de televiziune CNN.
Cele mai violente incidente au avut loc în Alexandria, Mersa Matruh şi Al Minya.
Ca o ironie a sorţii, Adly Mansour a fost numit preşedintele Curţii Constituţionale chiar de Morsi la jumătatea lunii mai.
Spre deosebire de principalii lideri ai opoziţiei - precum laureatul premiului Nobel pentru Pace, Mohammed ElBaradei sau fostul lider al Ligii Arabe, Amr Moussa - numele său nu a apărut niciodată printre potenţialii succesori ai lui Morsi.
Acest anonimat relativ i-a convins, cel mai probabil, pe militarii de elită, dornici să avanseze o figură neutră pentru a asigura tranziţia regimului care se anunţă dificilă şi extrem de anevoioasă.
