Liderii din capitalele europene se confruntă cu un coșmar pe cale să devină realitate. E vorba de perspectiva în care președintele rus Vladimir Putin va diviza "chirurgical" alianța transatlantică și va obține tot ce dorește în Ucraina, semnalează CNN într-o analiză publicată pe site-ul său.
Înaintea anunțului făcut vineri de Donald Trump, privind întâlnirea din Alaska cu președintele rus, un diplomat european a declarat pentru rețeaua de știri, la adăpostul anonimatului: „Riscăm să devenim o notă de subsol în istorie”.
Temerile europenilor vin parțial din faptul că, oficial, se știe foarte puțin despre ceea ce a cerut Kremlinul pentru a opri războiul din Ucraina.
Vladimir Putin nu a dat niciun detaliu. Nici trimisul american Steve Witkoff nu a spus nimic după întâlnirea sa cu liderul rus de miercurea trecută.
Trump însuși a declarat după plecarea lui Witkoff de la Moscova:
„Este foarte complicat. Vom recupera unele lucruri, vom schimba altele. Vor avea loc unele schimburi de teritorii, în beneficiul ambelor părți”.
Europenii nu cred în „beneficiul ambelor părți” când vine vorba de un acord cu Putin
Europenii se tem că „beneficiul ambelor părți” este un rezultat foarte puțin probabil, remarcă CNN.
Nu există niciun indiciu că Putin și-ar fi modificat cererile maximale, nici în ceea ce privește teritoriile pretinse, nici în privința proiectului de a face din Ucraina un stat la mila Rusiei, fără garanții de securitate și cu o armată redusă și fără capacități semnificative.
„La Paris, Berlin sau Londra se estimează că ocuparea teritoriului altcuiva nu are importanță pentru actuala administrație americană, iar (europenii) găsesc acest lucru profund tulburător”, a declarat diplomatul citat de CNN.
Europenii fac declarații după anunțul summit-ului Trump - Putin
„Rămânem atașați principiului că frontierele internaționale nu trebuie modificate prin forță”, au transmis, sâmbătă, Marea Britanie, Franța, Germania și Italia într-o declarație semnată și de Polonia și Finlanda.
Potrivit CNN, liderii europeni au discutat cu vicepreședintele american JD Vance, aflat la începutul vacanței în Marea Britanie, încercând să obțină clarificări cu privire la ceea ce urmează să fie negociat în Alaska.
„Administrația Trump a descris cererile președintelui rus Vladimir Putin privind încetarea focului în Ucraina în patru moduri diferite, începând din 6 august”, notează Institutul pentru Studiul Războiului, ISW, un think-tank cu sediul în Washington DC.
Există un element comun tuturor versiunilor: Putin va cere ca forțele ucrainene să se retragă din toate părțile regiunii Donețk pe care le mai controlează. Este vorba inclusiv despre orașe importante: Sloviansk, Kramatorsk și Kostiantînivka.
„Acceptarea unei astfel de cereri ar forța Ucraina să renunțe la principala linie defensivă fortificată din regiunea Donețk, din 2014”, remercă ISW.
Sursa citată arată că, acceptând o astfel de cerere, Kievul se expune la noi agresiuni în viitor.
O paralelă cu rapturile teritoriale pe care europenii i le-au tolerat lui Hitler în 1938
„Ucraina înțelege, mai mult decât oricine, că teritoriul ce ar urma să fie cedat rușilor va fi ulterior folosit ca rampă de lansare pentru viitoare agresiuni ale Moscovei”, punctează Mick Ryan, administratorul blogului Futura Doctrina și un observator al războiului purtat de Putin.
Paralelele cu Acordul din 1938, de la München, dintre prim-ministrul britanic Neville Chamberlain și dictatorul nazist Adolf Hitler sunt izbitoare, remarcă CNN.
Chiar și după ce naziștii au invadat Cehoslovacia, Chamberlain a declarat că Hitler i-a dat asigurări, spunându-i: „Aceasta este ultima revendicare teritorială pe care o am de făcut în Europa”.
Nu se știe încă dacă Putin va insista cu cererea ca Rusia să dețină controlul asupra altor două regiuni ucrainene – Herson și Zaporojie – ale căror capitale regionale sunt încă în mâinile forțelor Kievului.
Nu este clar nici dacă liderul rus va accepta o înghețare a liniei actuale a frontului în aceste regiuni.
În plus, nu se știe oficial dacă Putin va cere Ucrainei să recunoască suveranitatea Moscovei asupra Crimeei și, dacă da, ce ar putea oferi în schimb.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat deja că, potrivit Constituției ucrainene, este interzisă cedarea oricărei părți din teritoriul național.
Europenii vorbesc de garanții de securitate, Putin nu vrea să audă de trupe NATO în Ucraina
O altă necunoscută este poziția Kremlinului față de o ipotetică forță militară europeană care să garanteze încetarea focului. Toate indiciile de până în prezent arată că Putin se va opune variantei ca membrii NATO să contribuie la o astfel de forță.
Liderii europeni au declarat sâmbătă că trebuie să existe „garanții de securitate solide și credibile, care să permită Ucrainei să-și apere în mod eficient suveranitatea și integritatea teritorială”.
Dar experiența sugerează că europenii ar putea să se agite în zadar, în ciuda tuturor eforturilor lor de a-l flata pe Donald Trump.
„De la inaugurarea din ianuarie, europenii au cumpărat bilete nelimitate pentru roller-coaster-ul lui Trump. S-au urcat la bord, și-au legat cu centurile de siguranță și au țipat regulat de frică, dar nu au reușit să coboare”, a declarat Rym Momtaz de la Carnegie Endowment for International Peace, un think tank cu sediul în Washington DC.
În prezent, Europa plătește prețul pentru că nu și-a dezvoltat o identitate militar-strategică independentă de SUA, așa cum tot insistă președintele francez Emmanuel Macron de opt ani.
Oricât de mult ar dori să sprijine și să protejeze Ucraina, europenii sunt reduși la formula rugăminți și a face previziuni în legătură cu ce s-ar putea decide în absența lor, conchide CNN.
Ştiri video recomandate
