CNN: Excedentul comercial record al Chinei arată că poate prospera fără SUA. Poate să-și mențină seria de succese?

Pentru China, excedentul comercial anual record de 1,2 trilioane de dolari raportat miercuri de autoritățile sale este o dovadă convingătoare a rezistenței economiei sale în fața sancțiunilor comerciale impuse SUA. Însă suma istorică spune și o altă poveste: este un potențial al masivului motor de export al Chinei de a remodela economia globală și de a ajuta Beijingul să câștige mai multă influență în rivalitatea sa cu Statele Unite. Dacă acel motor poate continua sau nu să funcționeze la viteza pe care o are, cu un surplus din 2025 care a crescut cu 20% față de anul precedent, ​​depinde de măsura în care țările continuă să impună bariere comerciale împotriva mărfurilor chinezești, scrie CNN.

Însă analiștii spun că, chiar dacă creșterea excedentului va încetini în anul următor, factorii principali care determină rolul tot mai important al Chinei ca superputere mondială în domeniul producției și fluxul masiv de mărfuri către restul lumii nu vor fi afectați.

China și-a demonstrat deja capacitatea de adaptare, exportatorii săi orientându-se rapid de la consumatorii americani către piețele emergente din Asia de Sud-Est, Africa și America Latină, după ce Donald Trump a declanșat un război tarifar cu Beijingul la începutul anului trecut.

Cifra uimitoare a excedentului este, de asemenea, o dovadă a ascensiunii rapide a țării către dominarea tehnologiilor ecologice, precum vehiculele electrice, bateriile litiu-ion și panourile solare, precum și a priceperii sale în fabricarea de utilaje și produse tehnologice la scară largă.

Afluxul acestor bunuri pe piețele din întreaga lume, în special având în vedere faptul că, din cauza concurenței acerbe și cerereii slabe din China, firmele trebuie să exporte pentru a supraviețui, a fost binevenit pe unele piețe dar a dus la tensiuni profunde cu altele, care susțin că mărfurile chinezești subvenționate distrug concurența internă.

Însă, privite din perspectiva Beijingului, aceste dinamici comerciale au reprezentat o sursă semnificativă de încredere pentru oficialii chinezi, în special în relațiile lor cu SUA.

Tensiunile comerciale dintre SUA și China

Reziliența comercială a Chinei pe tot parcursul anului, în ciuda unei scăderi de 19,5% a exporturilor anuale către SUA, cea mai mare piață unică de export a sa de mult timp, a sfidat așteptările și a permis Beijingului să demonstreze că poate supraviețui chiar și cu acces redus la cei mai bogați consumatori din lume.

Acest lucru va reduce apetitul Beijingului pentru concesii majore, în timp ce SUA și China continuă să negocieze relațiile lor economice, inclusiv în timpul unei posibile călătorii a lui Trump în China în aprilie.

În prezent, tarifele vamale impuse anul trecut asupra mărfurilor chinezești în SUA sunt de 20%, în scădere față de nivelurile de trei cifre la care au crescut pentru scurt timp pe măsură ce tensiunile au izbucnit anul trecut.

Trump a declarat luni că țările care fac afaceri cu Iranul se vor confrunta cu un nou tarif de 25%, care ar putea supune din nou China, o sursă economică esențială pentru regimul de la Teheran, unor taxe vamale majorate.

Însă, dincolo de relația bilaterală, prezența tot mai mare a Chinei ca producător mondial are și consecințe de anvergură pentru Washington, spun analiștii, în special în ceea ce privește capacitatea SUA de a-și separa lanțurile de aprovizionare strategice de China.

„Din cauza competitivității bunurilor chinezești, stimulentele altor țări de a produce sunt reduse. Administrația Trump ar putea avea ca scop readucerea unei industriei manufacturiere în SUA, dar va apela și la alți parteneri de încredere, iar dacă tot mai multe economii devin dependente de China, Washingtonul are mai puține opțiuni în încercarea de a-și reduce și propria dependență”, spun experții.

„Dacă Germania, Franța, Japonia și Coreea de Sud ar pierde capacități industriale, acest lucru ar face mult mai dificil de realizat un lanț de aprovizionare fără componente chinezești”, a declarat Victor Shih, directorul Centrului pentru China secolului XXI de la Universitatea din California, San Diego.

„Suntem pe drumul cel bun către acest lucru și aceasta ar putea fi realitatea mondială în următorii 10 ani... (și SUA) ar putea fi nevoită să facă și mai multe concesii, pe măsură ce dominația Chinei asupra diferitelor lanțuri de aprovizionare crește în timp”, a subliniat el.

„Bariere la intrare”

O serie de țări și-au implementat deja propriile măsuri de protecție. Alături de SUA, Canada a instituit bariere substanțiale care blochează practic accesul vehiculelor electrice chinezești pe piețele lor, iar Mexicul a aprobat luna trecută noi tarife vamale radicale asupra importurilor din câteva țări, inclusiv China.

Însă, la începutul acestei săptămâni, Uniunea Europeană a abordat o opțiune de înlocuire a tarifelor existente pentru vehiculele electrice fabricate în China, stabilind condițiile în care producătorii de vehicule electrice din China se pot angaja să vândă la prețuri minime în Europa.

Analiștii spun că țările, inclusiv piețele mai mici în curs de dezvoltare, ar putea fi mai precaute în a irita China, chiar și pentru a proteja creșterea propriilor sectoare manufacturiere, mai ales atunci când se confruntă cu un război comercial în SUA.

„Este foarte dificil să te ocupi simultan de problemele legate de importurile din China și, în același timp, de problemele exporturilor către Statele Unite”, a declarat Jacob Gunter, șeful programului de economie și industrie de la think tank-ul MERICS din Berlin, care studiază modul în care țările răspund la problema supracapacității chineze care subminează industria internă.

„Toată lumea este complet îngrozită de pământurile rare și de celelalte controale la export pe care China și-a demonstrat capacitatea de a le exercita. Până când nu vor dezvolta surse alternative pentru aceste lucruri, este foarte greu să pornești un război comercial împotriva Chinei”, a adăugat el.

Scăderea consumului