Statele Unite tocmai ce au încheiat două zile de discuții intense cu negociatorii ucraineni și europeni, la Berlin, urmate de și mai multe discuții ale liderilor europeni – toate încheindu-se cu semnale pozitive referitoare la viitorul acord de pace, scrie CNN într-o analiză a ultimelor evoluții și evenimente.
Discuțiile s-au centrat în mare parte pe garanțiile de securitate pentru Ucraina, menite fiind să descurajeze o viitoare agresiune a Rusiei. Această problemă, în ciuda declarațiilor pozitive, rămâne cea mai dificilă în negocierile cu Rusia.
Cealaltă mare problemă este viitorul regiunii Donbas, pe care regimul de la Kremlin o cere imperativ ca primă condiție a unui acord.
Luni, o serie de lideri globali au vorbit de „progrese semnificative” în negocierile pentru un plan de pace. Germania a informat despre o șansă „mică dar reală” pentru un acord cât de curând, propunând inclusiv un armistițiu pe perioada Crăciunului, în timp ce președintele SUA a spus că „suntem mai aproape de pace acum decât am fost vreodată”. Dar cum stau lucrurile în realitate?
Ce s-a întâmplat la discuțiile de la Berlin
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și principalul său negociator, Rustem Umerov, s-au întâlnit cu Steve Witkoff, emisarul special al lui Trump și cu Jared Kushner, ginerele lui Trump, în capitala germană.
Cancelarul Friedrich Merz s-a alăturat și el discuțiilor. La Berlin, echipele de negociatori au lucrat la o nouă iterație a planului de pace SUA.
„Nu înseamnă că avem un plan perfect, dar este o versiune cât se poate de funcțională. Americanii vor o încheiere rapidă, nouă ne pasă să menținem calitatea (acordului – n. red.) chiar și la un ritm mai lent. Dacă viteza și calitatea coincid, atunci susținem pe deplin”, le-a spus Volodimir Zelenski jurnaliștilor, la Berlin.
Marți, președintele ucrainean a declarat și că a lucrat cu SUA „în detaliu fin pe documentele care ar putea opri războiul și care ar putea garanta securitatea” în timpul discuțiilor de pace.
„Fiecare detaliu mic contează pentru că nici măcar un detaliu nu trebuie să se transforme într-o recompensă pentru agresiunea Rusiei”, a declarat el în fața parlamentului Țărilor de Jos, la Haga.
Există acum cinci documente separate care se discută în cadrul acordului de pace larg – ele includ garanții de securitate „obligatorii juridic” care urmează să fie votate în Congresul SUA, dar și planuri pentru finanțarea reconstrucției Ucrainei după război.
Liderii Uniunii Europene, Danemarcei, Finlandei, Franței, Germaniei, Italiei, Olandei, Norvegiei, Poloniei, Suediei și Regatului Unit s-au întâlnit la Berlin pentru discuții separate. După ce au vorbit, s-au angajat să lucreze împreună cu SUA pentru a „da Ucrainei garanții de securitate robuste și măsuri de sprijin economic pentru Ucraina”.
Kremlinul, în schimb, a transmis tot marți că nu a văzut textul agreat la Berlin și nici nu cunoaște ce garanții de securitate au fost discutate.
„Ne dorim pace. Nu vrem să dăm Ucrainei un armistițiu prin care să primească spațiu de manevră ca să continue războiul. Vrem să oprim acest război și să ne atingem obiectivele, să ne securizăm interesele și să garantăm pacea în Europa pentru viitor”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al statului agresor, în răspuns la o întrebare legată de viabilitatea unui „armistițiu de Crăciun”.
Principalele propuneri ale europenilor
Angajamentele prezentate în declarația comună a europenilor includ:
- O forță multinațională condusă de Europa pe teritoriu ucrianean cu contribuții de trupe din partea unor țări din Coaliția Voluntarilor și sprijinite de SUA. Forța va ajuta Ucraina să-și securizeze spațiul aerian și maritim „inclusiv prin operațiuni în interiorul Ucrainei”.
- Un mecanism de monitorizare a armistițiului operat de SUA, cu participare internațională.
- „Sprijin semnificativ pentru Ucraina pentru ca ea să-și reconstruiască forțele armate, acestea urmând să rămân la o dimensiune de 800.000 pe timp de pace”
- Investiții viitoare în Ucraina, care ar include acorduri comerciale și „obținerea tuturor resurselor necesare pentru recuperare economică și reconstrucție”. Declarația include, pe această temă și prevederea că „activele rusești au fost înghețate în Uniune Europeană în acest scop”.
Va accepta Rusia?
Marea întrebare este dacă regimul de la Kremlin e dispus să accepte acești termeni. Anterior, rușii au spus că se opun oricărui scenariu în care trupe NATO vor fi desfășurate în Ucraina.
Regimul Putin a mers într-atât de departe încât a cerut ca Ucraina să adauge text în constituție care să prevadă că nu se va alătura alianței occidentale și că trupele acesteia nu vor fi desfășurate pe teritoriul său.
În noiembrie, Rusia a cerut și ca Ucraina să-și limiteze armata la un număr fix de militari
Oficialii americani susțin că aproximativ „90%” dintre problemele între Rusia și Ucraina au fost rezolvate, problema concesiilor teritoriale fiind cea mai spinoasă și greu de rezolvat.
Un oficial SUA a spus și că delegația americană a propus „idei interesante” pentru rezolvarea impasului, inclusiv prin crearea unei „zone economice libere” în părți ale Donbasului.
Negociatorii americani au propus ca o astfel de zonă să fie demilitarizată și să se retragă de acolo și ucrainenii și rușii.
Este neclar dacă Putin va fi dispus să renunțe la cererile sale maximaliste. De cealaltă parte, ucrainenii au întrebat cine ar urma să controleze regiunea politic și cine se va asigura că retragerea trupelor este reciprocă.
„Americanii încearcă să găsească un compromis. Dar vreau să accentuez din nou – o «zonă economică liberă» nu înseamnă controlul Federației Ruse. Acestea sunt caracterstici esențiale pentru mine în orice format legat de Donbas”, a declarat Zelenski, luni, adăugând că Ucraina nu va recunoaște nici partea temporar ocupat a Donbasului ca aparținând de jure sau de facto Rusiei.
Oficialii americani au descris garanțiile de securitate pentru Ucraina ca „similare cu articolul 5 din tratatul NATO”. Totuși, ei au refuzat să dea detalii specifice cu privire la rolul SUA, dar au precizat că SUA nu va avea trupe la sol în Ucraina.
„Înainte să plecăm de pe câmpul de luptă, vrem să fim categoric siguri ce reprezintă aceste garanții de securitate”.
Care sunt următorii pași
Zelenski își va continua turneul diplomatic cu o vizită în Olanda, marți, pentru a discuta compensațiile pe care Rusia le-ar putea plăti pentru distrugerile provocate în război.
„Discuțiile nu sunt doar despre garanții de securitate. Aici nu vorbim doar de securitatea fizică, ci și de a învăța Rusia să trăiască, până într-un final, pe baza domniei legii. Va funcționa doar dacă există responsabilizare și dacă pedepsirea agresorului devine inevitabilă”.
Trump, care s-a alăturat telefonic discuțiilor de luni, a declarat că lucrurile „par să meargă bine, deși am mai tot spus asta de o mulțime de ori, e o chestie spinoasă”.
El a spus că discuția a fost „foarte bună” și că a avut o „discuție lungă” cu Zelenski, precizând și că SUA se află în contact și cu Kremlinul.
„Cred că suntem acum mai aproape decât am fost vreodată și vom vedea ce se poate face”, declara Trump, luni, în Biroul Oval.
„Problema este că Rusia spune că vrea încetarea războiului, după, brusc, nu mai vor. Ucraina la fel. Trebuie să-i aducem la aceeași concluzie”.
Ştiri video recomandate
