Antena 3 CNN Externe Tăcere la Miami. Discuții cu ușile închise între americani și ruși. Dmitriev spune că discuțiile de sâmbătă au fost „constructive”

Tăcere la Miami. Discuții cu ușile închise între americani și ruși. Dmitriev spune că discuțiile de sâmbătă au fost „constructive”

Adrian Dumitru 41 minute de citit Publicat la 08:00 13 Dec 2025 Modificat la 23:14 21 Dec 2025
Usakov, Kushner, Dimitriev, Witkoff
De la stânga la dreapta: consilierul rus Iuri Ușakov, ginerele președintelui SUA, Jared Kushner, reprezentantul rus Kirill Dimitriev și emisarul american Steve Witkoff. Noi negocireri americano-ruse sunt așteptate în weekend la Miami. Foto: Hepta
49 Update-uri
Afișează

Delegaţiile americană şi ucraineană salută discuţii „productive şi constructive” la Miami

21 Dec

Delegaţiile americană şi ucraineană au salutat duminică, într-un comunicat comun, discuţii „productive şi constructive” în cadrul negocierilor organizate la Miami, în prezenţa aliaţilor europeni, în vederea încheierii războiului din Ucraina, informează AFP, Reuters şi EFE, potrivit Agerpres.

„În cursul ultimelor trei zile în Florida, delegaţia ucraineană a avut o serie de reuniuni productive şi constructive cu partenerii săi americani şi europeni”, se menţionează în acest comunicat distribuit pe platforma X de trimisul special al lui Donald Trump, Steve Witkoff, şi de negociatorul şef al Kievului, Rustem Umerov.



Steve Witkoff a precizat că la întâlnire au participat aliaţii europeni „pentru a coordona o abordare strategică comună între Ucraina, Statele Unite şi Europa”.

„A avut loc şi o întâlnire separată, constructivă, în format SUA - Ucraina, în cadrul căreia au fost abordate patru documente cheie: dezvoltarea în continuare a unui plan în 20 de puncte, alinierea poziţiilor privind un cadru de asigurare a securităţii Ucrainei de către SUA şi dezvoltarea viitoare a unui plan economic şi de prosperitate”, a adăugat el.

Negociatorul ucrainean anunţă o nouă întâlnire cu partea americană la Miami

21 Dec

Negociatorul şef al Kievului, Rustem Umerov, a anunţat duminică că trimişii ucraineni se vor întâlni din nou cu partea americană la Miami, unde se află de vineri pentru discuţii privind o posibilă soluţionare de conflictului din Ucraina, relatează AFP, Reuters şi EFE.

„A treia zi de lucru. Astăzi, alături de şeful statului major al forţelor armate Andrii Gnatov, vom avea o nouă reuniune cu partea americană. Lucrăm constructiv şi substanţial. Sperăm să continuăm să facem progrese şi să obţinem rezultate practice”, a postat Umerov pe Telegram.


Rusia critică, din nou, amendamente Europei și Ucrainei la planul de pace propus de SUA

21 Dec

Rusia critică, din nou, amendamentele dorite de Europa și Ucrainei la planul propus de Statele Unite pentru a pune capăt războiului din Ucraina, afirmând că acestea nu îmbunătățesc perspectivele pentru pace. Yuri Ușakov, consilierul de politică externă al lui Vladimir Putin, a declarat duminică jurnaliștilor că modificările propuse la planul Washingtonului ar putea prelungi conflictul, relatează The Guardian.

„Sunt sigur că propunerile pe care europenii și ucrainenii le-au făcut sau încearcă să le facă cu siguranță nu îmbunătățesc documentul și nu sporesc posibilitatea de a ajunge la o pace pe termen lung”, a spus Ușakov, adăugând că nu a văzut propunerile exacte și că critica sa „nu este o prognoză”.

Serviciile de informații americane cred că Putin rămâne hotărât să cucerească întreaga Ucraină și să recupereze părți ale Europei care au aparținut fostei Uniuni Sovietice, a relatat Reuters, citând șase surse familiarizate cu informațiile serviciilor de informații ale SUA. Săptămâna trecută, Putin i-a numit pe liderii Europei „purceluși” și a declarat că Rusia își va atinge obiectivele prin diplomație sau prin forță.

Cu toate acestea, principalii negociatori ai lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, poartă discuții la Miami cu emisarul Rusiei, Kirill Dmitriev, în convingerea că un acord de pace ar putea fi aproape.

Dmitriev le-a spus jurnaliștilor că discuțiile de sâmbătă au decurs „constructiv” și vor continua duminică. Marco Rubio, secretarul de stat al SUA, a declarat că ar putea să se alăture discuțiilor.

La rândul său, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a declarat că eforturile diplomatice avansează „destul de rapid” și că negociatorii săi din Florida au lucrat cu partea americană. Delegația ucraineană a avut întâlniri separate în Statele Unite cu diplomați americani și europeni.

Zelenski a susținut o propunere a SUA pentru discuții tripartite cu Washingtonul și Moscova, dacă acestea ar facilita schimburi de prizonieri și alte condiții. Totuși, Ușakov a afirmat că o propunere privind discuții în format tripartit nu a fost discutată în mod serios.

Franța a salutat informațiile potrivit cărora Putin ar fi deschis la discuții cu Emmanuel Macron. „De îndată ce perspectiva unei încetări a focului și a negocierilor de pace devine mai clară, devine din nou util să se discute cu Putin”, a transmis biroul președintelui francez într-un comunicat. „Este binevenit faptul că Kremlinul este de acord public cu această abordare.”

Putin a făcut acest aparent gest de deschidere după ce liderii UE au convenit vineri să furnizeze 90 de miliarde de euro Ucrainei pentru a-i consolida economia și campania militară împotriva forțelor ruse, în perspectiva celei de-a patra aniversări a invaziei pe scară largă declanșate de Moscova în 2022.

Tăcere la Miami. Urmează a doua zi de discuții dintre SUA și Rusia

21 Dec

După o după-amiază întreagă de discuții cu ușile închise, oficialii americani și ruși au încheiat sâmbătă negocierile fără vreun progres aparent către oprirea războiului dus de Moscova în Ucraina, scrie Kyiv Post.

În schimb, negociatorii americani i-au înmânat Rusiei ceea ce mai multe surse au descris drept o listă de întrebări, subliniind clar că Washingtonul consideră că următoarea mișcare îi revine Moscovei. Discuțiile urmează să fie reluate duminică, iar o informare oficială a părții americane este așteptată ulterior.

Tăcere deliberată

La discuții au participat emisarul special al președintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, și o delegație americană condusă de Steve Witkoff, emisarul special al președintelui Donald Trump, alături de Jared Kushner, ginerele lui Trump.

Niciun reporter nu a avut acces la sesiuni, nu a fost emis un comunicat comun, iar oficialii au refuzat să ofere infromații, o tăcere deliberată care a subliniat tonul prudent al întâlnirilor.

Surse familiarizate cu schimburile de replici au descris poziția SUA ca fiind fermă, dar reținută.

„Nu a fost o negociere în care Washingtonul să negocieze împotriva propriilor interese”, a insistat una dintre surse, adăugând că „deși sâmbătă nu a existat un moment de ruptură”, partea americană „i-a informat pe ruși cu privire la situația actuală după discuțiile recente cu ucrainenii și, practic, le-a spus: «Iată ce încă nu se leagă. Întoarceți-vă mâine cu răspunsuri.»”.

Alte subiecte de interes

Președintele ucrainean a declarat că este nevoie de o încetare a focului pentru a putea avea loc alegeri și că SUA este conștientă de această problemă și ar putea ajuta la crearea condițiilor necesare.

Întâlnirile de la Miami au avut loc în timp ce președintele Volodimir Zelenski a cerut public Washingtonului să intensifice presiunea asupra Moscovei, avertizând că Kremlinul folosește diplomația pentru a câștiga timp, în timp ce își continuă campania militară.

Vineri, Putin a amenințat că va continua ofensiva Rusiei, chiar dacă a lansat ideea unei pauze a loviturilor pentru a permite Ucrainei să organizeze alegeri, o propunere pe care Zelenski a respins-o rapid.

Potrivit unor oficiali informați cu privire la stadiul actual al discuțiilor, neînțelegerile de fond rămân neschimbate: cererile teritoriale ample ale Rusiei și insistența Ucrainei pentru garanții de securitate puternice susținute de SUA.

Moscova nu vrea să renunțe la pretențiile asupra unor teritorii pe care nu a reușit să le controleze integral, în timp ce Kievul susține că nu va ceda pământurile ocupate după invazia din 2022.

„Există o aliniere între Washington și Kiev care nu exista în urmă cu câteva săptămâni”, a spus un al treilea oficial occidental. „Dar această aliniere nu s-a tradus printr-o mișcare din partea Moscovei.”

Componența atipică a echipelor de negociere a sporit sentimentul de incertitudine din jurul discuțiilor.

Participarea lui Dmitriev evidențiază implicarea directă a Kremlinului, în ciuda trecutului său la conducerea unui organism economic de stat cu legături sancționate.

De partea americană, faptul că se mizează pe Witkoff și Kushner a neliniștit discret unii diplomați europeni, dintre care mai mulți se află deja la Miami încă de vineri pentru discuții conexe.

Secretarul de stat Marco Rubio a încercat să-i liniștească pe aliați, insistând că „nu există un acord de pace fără ca Ucraina să fie de acord cu el” și sugerând că ar putea participa la discuții viitoare, dacă acestea evoluează.

Ce urmează

Deși sâmbăta nu a adus o schimbare spectaculoasă, oficialii au avertizat că întâlnirile de la Miami nu ar trebui privite ca un impas.

Discuțiile sunt programate să continue duminică, iar oficialii americani sunt așteptați să publice o informare oficială după încheierea reuniunilor din weekend, ceea ce ar putea oferi primul semnal public dacă Moscova este pregătită să se angajeze mai serios.

Așa cum a sintetizat un oficial occidental: „Întotdeauna s-a spus că acestea sunt discuții la nivel de lucru. Așa au rămas. Acum contează dacă Rusia revine cu ceva nou sau doar revine.”

 

Kremlinul susţine că Putin este pregătit de dialog cu Macron

21 Dec

Macron "a spus că este gata să discute cu Putin. Probabil este foarte important să ne amintim ce a spus preşedintele în timpul 'Liniei Directe' (importanta conferinţă de presă anuală a lui Putin de vineri - n.r.). El şi-a exprimat disponibilitatea de a se angaja în dialog cu Macron", a explicat Peskov.

Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse s-a referit la o declaraţie făcută de Emmanuel Macron vineri dimineaţă la Bruxelles, în urma unui summit în care Uniunea Europeană a ajuns la un acord pentru eliberarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina.

"Cred că va fi din nou util să discutăm cu Vladimir Putin", a declarat preşedintele francez presei.

"Observ că există persoane care vorbesc cu Vladimir Putin", a adăugat el, referindu-se la preşedintele american Donald Trump, care a reluat dialogul cu omologul său rus.

"Aşadar, cred că noi, europenii şi ucrainenii, avem interesul să găsim un cadru pentru a ne reangaja în mod corespunzător în această discuţie. Altfel, vom discuta între noi cu negociatori care vor fi singuri în discuţiile cu ruşii, ceea ce nu este ideal", a insistat Emmanuel Macron.

De fapt, emisari ai lui Donald Trump poartă o serie de discuţii separate, cu Moscova, pe de o parte, şi cu ucrainenii şi europenii, pe de altă parte, în speranţa de a ajunge la un acord privind conflictul din Ucraina.

Negociatorii ucraineni, europeni şi americani se află la Miami, Florida, în acest weekend, pentru aceste discuţii conduse de Steve Witkoff, trimisul special al lui Donald Trump, şi Jared Kushner, ginerele preşedintelui SUA.

Emisarul rus Kirill Dmitriev se află, de asemenea, la Miami de sâmbătă.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut sâmbătă Washingtonului să intensifice presiunea asupra Moscovei, în vederea ajungerii la un acord pentru a pune capăt conflictului declanşat de ofensiva rusă din februarie 2022.

Volodimir Zelenski: "Alternativele la sprijinul SUA sunt incerte”

20 Dec

Președintele Volodimir Zelenski a cerut încă o dată președintelui american Donald Trump să își asume un rol activ în negocierile pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, pe măsură ce incertitudinea continuă să crească cu privire la soarta negocierilor de pace în curs, conduse de SUA.

„Cred că o astfel de forță există în Statele Unite și în președintele Trump. Și cred că nu ar trebui să căutăm o alternativă la Statele Unite, deoarece toate alternativele sunt incerte în ceea ce privește posibilitatea (de a pune capăt războiului)”, a declarat Zelenski reporterilor pe 20 decembrie, potrivt The Kyiv Independent.

Timp de mai multe luni, administrația Trump a condus discuții de mare anvergură privind încheierea războiului Rusiei în Ucraina. În timp ce Kievul a făcut concesii, președintele rus Vladimir Putin nu a renunțat la cerințele sale maximaliste de a stabili pacea.

Zelenski a continuat, punând la îndoială capacitățile și influența altor țări de a servi drept negociator principal.

„Cine altcineva (poate stabili eficient pacea)? Poate reprezentanți ai Orientului Mijlociu. Dar cred în continuare că Statele Unite au șanse mai mari. Cine altcineva? Europa - Coaliția Voluntarilor - care este Europa plus prietenii noștri din Canada și Japonia. Dar toți vor fi la masa negocierilor într-un fel sau altul. Și poate că și China ar putea, dar în mod clar nu vedem nicio dorință din partea Chinei de a pune capăt acestui război”, a adăugat președintele.

Statele Unite au propus o întâlnire în patru, Ucraina, Rusia, SUA și Europa, pentru discuții de pace, anunță Zelenski

20 Dec

Statele Unite au propus un format de întâlnire care ar reuni Ucraina, Rusia, Statele Unite și reprezentanți europeni ca parte a unor potențiale discuții de pace, a declarat președintele Volodimir Zelenski, la o conferință de presă alături de premierul portughez Luís Montenegro la Kiev, relatează agenția de știri RBC-Ukraine

„Statele Unite au spus că vor organiza o întâlnire separată cu reprezentanți ai Rusiei. De asemenea, au propus acest format: Ucraina, America, Rusia și, cel mai probabil, reprezentanți ai Europei”, a spus președintele Volodimir Zelenski.

În același timp, președintele a subliniat că o astfel de întâlnire ar fi posibilă doar după analizarea rezultatelor discuțiilor care au avut deja loc între Ucraina și Statele Unite.

„Ar fi logic să aibă loc o astfel de întâlnire comună după ce înțelegem rezultatul potențial al întâlnirii care a avut deja loc între America și Ucraina”, a spus el.

Potrivit lui Zelenski, partea ucraineană trebuie mai întâi să primească informații detaliate despre rezultatul etapei inițiale a dialogului, după care vor fi luate decizii privind negocierile ulterioare.

„Echipa noastră mă va contacta și îmi va prezenta rezultatele primei runde de dialog. Apoi vom înțelege ce trebuie făcut în continuare”, a declarat președintele.

El a mai spus că, în prezent, așteaptă poziția Statelor Unite, în urma consultărilor cu partea rusă. „Cum va răspunde America după consultările cu rușii, sincer, încă nu știu. Dar voi afla astăzi”, a adăugat Zelenski. 

"În drum spre Miami". Kirill Dimitriev, mesaj cu subînţeles înainte de o nouă rundă de negocieri

20 Dec

O nouă rundă de negocieri ar urma să aibă loc în weekend în Florida, între o delegație rusă și reprezentanți ai SUA. Emisarul Kremlinului, Kirill Dmitriev, a anunțat, sâmbătă, că se află în drum spre Miami, unde se va întâlni cu reprezentanţi ai Casei Albe pentru a discuta despre planul de pace.

În timp ce susținătorii războiului continuă să lucreze suplimentar pentru a submina planul de pace al SUA pentru Ucraina, mi-am amintit de acest videoclip de la vizita mea anterioară, o lumină străpungând norii furtunii”, este mesajul postat pe X de Kirill Dmitriev, care a publicat un video cu o plajă din Miami.

 

Întâlnirile oficialilor americani cu negociatorii ruși au loc după ce, vineri, reprezentanți din SUA, Ucraina și alte țări europene s-au întâlnit din nou în statul american Florida. La întâlnirea de vineri de la Miami au participat negociatorul-șef ucrainean, Rustem Umerov, trimisul special al SUA, Steven Witkoff, consilierul prezidențial Jared Kushner și reprezentanți din Germania, Franța și Marea Britanie. Anterior, președintele american Donald Trump a îndemnat din nou Kievul să facă progrese rapide în negocieri.

Secretarul de stat american Marco Rubio a negat vineri că țara sa a vrut să facă presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta un acord de pace cu Rusia. „Toată această narațiune conform căreia vrem să impunem ceva Ucrainei este ridicolă”, a declarat Rubio reporterilor. „Nu putem forța Ucraina să încheie un acord. Nu putem forța Rusia să încheie un acord. Trebuie să își dorească ei înșiși un acord”, a adăugat el.

Putin l-a trimis pe Kirill Dmitriev la Miami, pentru discuții cu SUA privind planul de pace

20 Dec

Emisarul Kremlinului, Kirill Dmitriev, a confirmat sâmbătă că se află în drum spre Miami, unde are programată o întâlnire cu reprezentanți ai Casei Albe privind planul de pace pentru Ucraina, conform Agerpres. "În drum spre Miami", a scris Dmitriev pe contul său de X.

El a adăugat că această călătorie are loc în timp ce 'susținătorii războiului încearcă pe toate căile să submineze planul de pace al Statelor Unite pentru Ucraina'.

Rusia a afirmat în urmă cu două zile că reprezentantul său va pleca în curând la Miami pentru consultări cu partea americană.

'Ne pregătim pentru anumite contacte cu interlocutorii noștri americani pentru a primi informații despre rezultatele muncii pe care americanii au efectuat-o cu europenii și ucrainenii', a declarat purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov.

În același timp, Kremlinul s-a declarat sceptic cu privire la contribuția pe care țările europene ar fi putut-o aduce la planul de pace inițial, prezentat de administrația președintelui american Donald Trump.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a afirmat vineri că observă 'anumite semnale' din partea Ucrainei privind disponibilitatea Kievului de a dialoga.

Între timp, emisarul SUA pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, s-a întâlnit vineri, la Miami, cu reprezentanți ai țărilor europene, inclusiv din Ucraina, pentru a avansa negocierile privind un acord de pace cu Rusia.

Zelenski anunţă că Ucraina riscă să-şi reducă producţia de drone dacă nu primeşte un ajutor financiar de 45-50 de miliarde de euro

18 Dec

Ucraina are un deficit de ajutor financiar extern pentru anul viitor de 45-50 de miliarde de euro, a declarat joi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a susţinut că dacă Kievul nu primeşte măcar o primă tranşă din activele ruseşti îngheţate în UE, active a căror utilizare pentru un împrumut destinat Ucrainei este acum discutată de liderii europeni, ţara sa va trebui să-şi reducă semnificativ producţia dronelor necesare pentru a purta războiul cu Rusia, conform Agerpres.

O asemenea diminuare a producţiei ucrainene de drone va limita şi capacitatea Ucrainei de a efectua atacuri cu rază lungă de acţiune asupra infrastructurilor energetice ale Rusiei, plus că vor fi afectate şi celelalte achiziţii militare ale armatei ucrainene, a adăugat Zelenski.

Pe de altă parte, dacă va primi fonduri din activele ruseşti îngheţate de UE în urma sancţiunilor, Ucraina "va mai multă încredere în ea la negocieri", a mai argumentat Zelenski, referindu-se la negocierile de pace, pe care însă în stadiul actual nu le desfăşoară cu Rusia, ci cu SUA, pentru a convinge Washingtonul să susţină poziţiile Kievului în faţa Moscovei.

Ministrul ucrainean al apărării, Denis Şmîhal, le-a cerut marţi aliaţilor ţării sale, la o nouă întâlnire a Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, ce reuneşte circa 50 de ţări care susţin militar această ţară în războiul cu Rusia, să aloce cel puţin 0,25% din PIB-ul lor în anul 2026 pentru cheltuielile militare ale Kievului.

Ministrul ucrainean a spus că Rusia şi-a planificat să cheltuiască anul viitor pentru apărare aproximativ 186 de miliarde de dolari, în timp ce Ucraina are în prezent finanţare pentru numai jumătate din cheltuielile sale militare, estimate la circa 120 de miliarde de dolari, pentru restul având nevoie de suplimentarea ajutorului aliaţilor săi astfel încât să poată continua războiul.

Cât despre ajutorul pentru anul în curs, Denis Şmîhal a spus că dacă toate sumele promise Ucrainei de susţinătorii săi vor fi onorate în perioada rămasă până la încheierea anului, Ucraina va fi primit 45 de miliarde de dolari ca ajutor extern în acest an, cea mai mare sumă după anul 2022.

Liderii statelor UE discută acum la un summit un plan al Comisiei Europene de a oferi Ucrainei din activele ruseşti îngheţate în UE un "împrumut de reparaţii" de 90 de miliarde de euro, într-o primă etapă pentru anul viitor, sumă care ar putea creşte la 165 de miliarde de euro, bani pe care Kievul să-i ramburseze numai după ce Moscova i-ar plăti "reparaţii de război", lucru greu de presupus că s-ar putea întâmpla, cel puţin cât timp Vladimir Putin este preşedinte.

Rusia acuză un "furt" şi a anunţat deja că a dat în judecată societatea financiară belgiană Euroclear, care gestionează cea mai mare parte a fondurilor ruseşti îngheţate în UE. Belgia, ca ţară depozitară a acestor fonduri, se teme de repercusiunile financiare şi juridice ale confiscării lor şi cere ca toate activele ruseşti îngheţate în UE să fie incluse în împrumutul destinat Ucrainei, precum şi garanţii financiare concrete din partea celorlalte state membre ale UE înainte de a-şi da acordul pentru o astfel de operaţiune, faţă de care au manifestat de asemenea rezerve Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Malta şi Italia.

Zelenski spune că sunt 3 probleme-cheie nerezolvate în planul de pace: „Nu am ajuns la niciun acord”

18 Dec

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că există trei puncte în bloca în planul de pace discutat cu SUA.

"Până în prezent, nu s-a ajuns la niciun acord. Printre problemele sensibile se numără problema Donbasului. Știți asta și nu voi intra în detalii.

A doua problemă este cea a banilor - împrumuturile pentru reparații, de care sunteți conștienți. Vom lucra la această problemă și în cursul zilei de mâine.

A treia problemă este Centrala Nucleară din Zaporojie. Este centrala noastră, pe care au ocupat-o rușii, care nu recunosc nici reguli, nici legi. 

Aceasta este situația în care ne aflăm.

 

 

 

Statele Unite au propus ceea ce face a fi un compromis: ca centrală să funcționeze cumva și să fie împărțită între trei părți, în anumite proporții.

Problema nu este doar că aceasta este centrala noastră. Există multe probleme diferite implicate. Nu este vorba doar despre electricitate și bani. 

Este vorba despre acces la resursele care permit funcționarea ei. Centrala este încă militarizată și se află într-o stare periculoasă. Nu există acces adecvat la apă, electricitate și așa mai departe.

În plus, oamenii noștri lucrează acolo și trebuie să continue să lucreze acolo. În acest moment, există doar un număr mic de angajați, deoarece centrala nu funcționează la capacitatea maximă. 

Dar odată ce va funcționa, o echipă mai mare de specialiști ucraineni va fi acolo. Unde vor locui?

Există multe întrebări nerezolvate astăzi, care trebuie, de asemenea, coordonate cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică. O altă întrebare este cine va reabilita centrala, operațiune care va necesita o finanțare semnificativă. 

Centrală este, de asemenea, legată de problema reconstruirii barajului din teritoriile ocupate. E vorba despre barajul pe care rușii l-au aruncat în aer. Și cine va plăti pentru asta acum?

Există mai multe întrebări decât răspunsuri", a subliniat președintele ucrainean.

SUA și Rusia negociază la Miami, după ce Zelenski și aliații europeni au amendat planul de pace propus de Trump

18 Dec

Oficiali americani și ruși se vor întâlni la Miami în acest weekend pentru a discuta despre oprirea războiului în Ucraina, conform celor relatate de presa internațională.

Ca și în cazul negocierilor cu ucrainenii, SUA vor fi reprezentate de trimisul special Steve Witkoff și de ginerele președintelui Donald Trump, Jared Kushner.

Este de așteptat ca Rusia este așteptată să fie reprezentată de Kirill Dmitriev, șeful fondului suveran de investiții al țării.

Noile discuții vin în contextul în care administrația Trump crește presiunea asupra Kievului pentru a lua în considerare concesii teritoriale, respinse până în prezent de Volodimir Zelenski.

Moscova, la rândul său, a semnalat că își menține pretențiile maximaliste, între care preluarea regiunii ucrainene Donbas în totalitate.

Președintele Vladimir Putin a susținut, miercuri, că obiectivele sale în Ucraina vor fi atinse prin forță militară, în absența unei soluții negociate.

La rândul său, președintele ucrainean a subliniat, într-o declarație făcută jurnaliștilor pe 15 decembrie, că poziția Rusiei "nu s-a schimbat încă":

"Ei vor Donbasul nostru. Și noi nu vrem să renunțăm la Donbasul nostru", a subliniat el.

La începutul acestei săptămâni, reprezentanții americani Witkoff și Kushner au avut întâlniri la Berlin cu oficiali ucraineni și europeni.

Discuțiile s-au concentrat pe garanții de securitate pentru Ucraina asemănătoare Articolului 5 din Tratatul NATO precum și pe finanțarea redresării și reconstrucției postbelice.

Nu este clar în ce măsură discuțiile de la Miami vor ține cont de cele discutate la Berlin.

Volodimir Zelenski avertizează că Rusia pregăteşte un „an al războiului” nu doar pentru Ucraina:

17 Dec

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează cu privire la intențiile statului agresor după mai multe noi declarațiie belicoase ale oficialilor ruși. Zelenski spune că Rusia vrea să facă din 2006 un „an al războiului”, avertizând că ar putea urma chiar agresiunea împotriva altui stat european.

„Astăzi am primit de la Moscova noi semnale că pregăteşte anul viitor ca pe un an al războiului. Și aceste semnale nu sunt doar pentru noi. Este important ca partenerii să le vadă. Și este important ca ei nu doar să le vadă, ci și să reacționeze, în special partenerii din Statele Unite ale Americii, care adesea spun că Rusia ar vrea, se pare, să încheie războiul. Dar din Rusia se aud retorici complet diferite, alte semnale – inclusiv ordine oficiale pentru armata lor. Trebuie să vedem această stare de spirit a Rusiei și să reacționăm la ea.

Când au exact această stare de spirit, ei vor submina și diplomația, încercând, prin diverse formulări diplomatice sau prin presiuni asupra unor puncte din documente, să-și mascheze dorința de a distruge Ucraina, de a distruge ucrainenii, dorința de a legitima furtul de către Rusia al pământului nostru. Și mai departe – alte țări din Europa, pe care cineva din Rusia ar putea să le numească cândva "teritorii istorice" ale lor.

Este nevoie de o protecție reală împotriva acestei istorii de nebunie a Rusiei, iar acum vom continua să lucrăm cu toți partenerii pentru ca o astfel de protecție să fie reală. Sunt necesare decizii de securitate, decizii financiare, inclusiv legate de activele rusești, sunt necesare decizii politice. Și este nevoie de curajul tuturor partenerilor noștri de a vedea adevărul, de a-l recunoaște și de a acționa în consecință. Vreau să mulțumesc fiecăruia care sprijină Ucraina și eforturile pentru atingerea securității în acest mod”, a scris Volodimir Zelenski, miercuri seară, pe Telegram.

Putin i-a numit pe europeni „purceluși” și a spus că își doresc „colapsul Rusiei pentru o prădui de resurse”

17 Dec

Vladimir Putin a declarat, miercuri, că aliaţii europeni ai Ucrainei, pe care i-a numit „purceluşii europeni”, au concepţii revanşarde şi ei „doresc colapsul Rusiei” pentru a o „prădui de resurse”, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres. 

„Ei au crezut că vor distruge şi destructura Rusia în puţin timp. Iar purceluşii europeni s-au alăturat imediat acţiunii administraţiei americane anterioare (a preşedintelui Joe Biden - n. red.), cu speranţa de a profita de pe urma colapsului ţării noastre, de a recupera ceea ce au pierdut în perioade istorice anterioare şi de a-şi lua revanşa”, a spus liderul de la Kremlin în timpul unei reuniuni a comandamentului armatei ruse.

În opinia sa, în ciuda relaţiilor proaste din prezent între Rusia şi Europa, dialogul va fi restabilit în cele din urmă, deşi s-a arătat sceptic că acest lucru s-ar putea întâmpla în lipsa unei schimbări a actualelor elite politice europene aflate la putere.

„Administraţia americană (a lui Donald Trump - n. red.) îşi arată această disponibilitate. Noi discutăm cu ei. Sper că la fel se va întâmpla şi în Europa (...) În orice caz, va fi inevitabil pe măsură ce devenim mai puternici. Dacă nu va fi cu politicienii actuali, atunci va fi după o schimbare a elitelor politice europene", susține Putin.

La ora actuală cetăţenii europeni sunt îndoctrinaţi cu frica unui război cu Rusia, iar această „isterie” este creată de liderii europeni, a susținut dictatorul de la Kremlin. „Am spus-o de mai multe ori: este o minciună, o prostie, o prostie absolută ideea unei ameninţări a Rusiei la adresa ţărilor europene. Dar este cultivată în mod deliberat”, a adăugat el.

Putin le-a reproşat, anterior, susţinătorilor europeni ai Ucrainei că formulează dinadins cereri inacceptabile pentru Rusia astfel încât să o poată acuza pe aceasta că nu vrea să încheie pacea, cereri precum trimiterea de trupe europene în Ucraina, plata unor „reparaţii” de război de către Rusia sau respingerea oricăror concesii teritoriale din partea Ucrainei, plus actualele încercări ale UE de a finanţa din activele ruseşti îngheţate în urma sancţiunilor un împrumut pentru Ucraina.

Putin spune că este pregătit să negocieze încheierea războiului, dar nu cu actualele „elite politice” din Europa

17 Dec

Rusia este în continuare dispusă să negocieze încheierea războiului din Ucraina, a declarat, miercuri, dictatorul Vladimir Putin, susținând, însă, că un dialog serios cu Europa pe tema păcii este puțin probabil în condițiile actualei conduceri politice de pe continent.

„Suntem în continuare pregătiți, la fel ca înainte, să negociem și să rezolvăm pe cale pașnică toate problemele apărute în ultimii ani. Statele Unite dau dovadă de această disponibilitate, iar noi suntem implicați într-un dialog cu ele”, a spus Putin, potrivit CNN.

„Sper ca același lucru să se întâmple și cu Europa. Este puțin probabil ca acest lucru să fie posibil cu actualele elite politice, dar, în orice caz, va deveni inevitabil pe măsură ce ne consolidăm. Dacă nu cu politicienii de acum, atunci când elitele actuale din Europa se vor schimba”, a adăugat liderul de la Kremlin.

Președintele american, Donald Trump, s-a arătat constant optimist în privința posibilității de a ajunge la un acord de pace, însă aliații europeni ai Ucrainei sunt mult mai prudenți și cer garanții de securitate solide pentru Kiev.

Într-un discurs lung susținut la reuniunea anuală a ministerului rus al apărării, Putin a evitat să își asume responsabilitatea pentru declanșarea războiului din Ucraina și a reluat o serie de nemulțumiri mai vechi față de Occident.

El a pus conflictul pe seama administrației fostului președinte american Joe Biden, despre care a spus că „a împins deliberat situația către un conflict armat”, pentru că „toată lumea credea că Rusia va fi distrusă și dezmembrată într-o perioadă scurtă de timp”.

Declarațiile lui Putin vin înaintea unui summit important care are loc în această săptămână la Bruxelles, unde liderii europeni vor discuta posibilitatea folosirii activelor rusești înghețate pentru finanțarea Ucrainei.

În discursul său, Putin a lăudat forța armatei ruse, despre care a spus că a permis Rusiei să își recâștige „statutul de stat pe deplin suveran”.

În pline negocieri de pace, Putin amenință cu armele nucleare: „Oreșnik e gata de luptă. Vom obține Donbasul prin orice mijloace”

17 Dec

Armata rusă menține inițiativa strategică de-a lungul întregii linii a frontului și distruge unitățile militare ucrainene „antrenate în centre militare occidentale și echipate cu armament străin modern”, a declarat, miercuri, Vladimir Putin.

Potrivit acestuia, militarii ruși ar fi capturat peste 300 de localități în 2025, dictatorul numind aceste rezultate drept „eliberarea” respectivelor așezări. Liderul de la Kremlin a participat la o ședință extinsă a consiliului ministerului rus al apărării.

El a susținut că „Federația Rusă are capacitatea de a-și accelera ritmul ofensivei în zonele strategice importante ale Districtului Militar de Nord-Est”.

Putin a dat asigurări că obiectivele așa-numitei operațiuni militare speciale în Ucraina vor fi atinse, în cele din urmă.

„Am prefera să facem acest lucru și să eliminăm cauzele profunde ale conflictului prin diplomație, dar dacă adversarul și patronii săi străini refuză să se angajeze în discuții substanțiale, Rusia va realiza eliberarea teritoriilor sale istorice prin mijloace militare”, a reluat el amenințarae pe care a mai făcut-o în ultima perioadă.

Putin a mai spus că forțele ruse sunt în plin proces de modernizare și extindere a capacităților. El a declarat că, anul acesta, marina militară rusă a primit submarine noi și 19 nave și vase de suprafață.

Dictatorul a nominalizat „testarea cu succes” a sistemelor de rachete Burevestnik și Poseidon, menționând că aceste sisteme vor continua să fie îmbunătățite. 

În ceea ce privește rachetele hipersonice Oreșnik cu capabilități nucleare, acestea vor fi puse în alertă de luptă până la sfârșitul anului, a susținut Vladimir Putin.

Ultima variantă a planului de pace include trupe europene în Ucraina. Kremlinul spune că e pregătit să „discute” asta

17 Dec

Diplomații americani și europeni care s-au întâlnit cu liderii ucraineni la Berlin în ultimele zile au aprobat, în general, două documente care prezintă garanții de securitate, relatează The New York Times, citând oficiali familiarizați cu detaliile planului de pace în curs de elaborare. Aceste garanții includ desfășurarea unui contingent european în Ucraina, cooperarea sporită în domeniul serviciilor de informații ale SUA și menținerea unei armate ucrainene reduse, dar semnificative și bine echipate în timp de pace. „Acesta este un subiect de discuție”, a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, conform The Moscow Times.

Planul aliaților occidentali de a desfășura trupe europene în Ucraina pentru a monitoriza respectarea acordului de pace ar putea face obiectul negocierilor, a spus Peskov. El a făcut această declarație în contextul în care liderii Regatului Unit, Franței, Germaniei și ai altor opt țări europene au declarat, într-un comunicat comun, că trupe ale „Coaliției Voluntarilor” ar putea „ajuta la regenerarea forțelor Ucrainei, la securizarea spațiului aerian al Ucrainei și la sprijinirea unor mări mai sigure, inclusiv prin operarea pe teritoriul Ucrainei”.

Aceste garanții prevăd desfășurarea unui contingent european în Ucraina, cooperarea intensificată a SUA în domeniul informațiilor și menținerea, în timp de pace, a unei armate ucrainene reduse, dar semnificative și bine echipate. 

Trupele europene vor fi staționate în vestul Ucrainei, departe de zona demilitarizată prevăzută, dar vor servi ca mijloc de descurajare împotriva unei posibile agresiuni viitoare din partea Rusiei. „Coaliția celor care doresc” să ajute Ucraina a elaborat deja un plan de desfășurare a trupelor, a anunțat premierul britanic Keir Starmer.

La rândul său, serviciile de informații ale SUA vor monitoriza respectarea regimului de încetare a focului, pentru ca micile tensiunile armate să nu degenereze într-un nou război, și vor identifica acțiunile Rusiei care ar putea constitui pregătiri pentru o nouă invazie. Obiectivul prioritar după instaurarea păcii va fi reducerea efectivelor armatei ucrainene la 800 000 de militari, echipați cu armament modern și care au urmat pregătirea necesară. Acest lucru ar trebui să constituie un factor puternic de descurajare pentru Rusia. În prezent, armata ucraineană numără aproximativ un milion de soldați.

„Poziția noastră privind contingentele militare străine pe teritoriul ucrainean este bine cunoscută. A fost formulată de președinte și la alte niveluri de lucru. Este bine cunoscută, absolut consecventă și ușor de înțeles”, a spus Peskov.

„Dar, din nou, acesta este un subiect de discuție”, a adăugat el, comentând informațiile privind planurile „Coaliției de Voință” de a trimite un contingent militar în Ucraina.

Rusia nu va fi de acord cu desfășurarea de trupe occidentale în Ucraina „sub nicio formă”, a declarat ieri ministrul adjunct de externe, Serghei Riabkov. Întrebat dacă Moscova este pregătită să desfășoare forțe europene în afara formatului NATO, Riabkov a răspuns: „Nu, nu și din nou nu”.

Statele Unite nu intenționează să trimită trupe în Ucraina. În schimb, vor coopera mai strâns cu militarii europeni, inclusiv prin integrarea lor în schimbul de informații al SUA. Scopul este să poată fi supravegheat un eventual armistițiu și să fie detectate din timp semnele că Rusia își pregătește forțele pentru o nouă ofensivă.

Potrivit unor surse citate de The New York Times din rândul oficialilor europeni și americani, există îndoieli că Vladimir Putin va accepta planul de pace, din cauza diferențelor majore dintre Moscova și Kiev. Cea mai mare problemă rămâne teritoriul: Rusia cere control asupra întregului Donbas, iar Ucraina vrea ca linia frontului să fie „înghețată” acolo unde se află acum.

Zelenski: Planul de pace e pregătit și emisarii americani îl vor prezenta Kremlinului în câteva zile

16 Dec

Volodimir Zelenski a declarat că propunerile negociate cu oficiali americani privind un acord de pace pentru a pune capăt războiului Rusiei din Ucraina ar putea fi finalizate în câteva zile, după care emisari americani le vor prezenta Kremlinului.

După două zile de discuții la Berlin, oficiali americani au spus luni că au rezolvat „90%” dintre problemele dificile dintre Rusia și Ucraina, însă, în ciuda tonului pozitiv, nu este clar că sfârșitul războiului este mai aproape, în special în condițiile în care partea rusă lipsește de la discuțiile actuale.

În primele ore ale dimineții de marți, președintele ucrainean a declarat că se așteaptă ca Congresul SUA să voteze garanții de securitate și că se așteaptă ca un set final de documente să fie pregătit „astăzi sau mâine”. După aceea, a spus el, SUA vor purta consultări cu rușii, urmate de întâlniri la nivel înalt care ar putea avea loc chiar din acest weekend.

„Ne bazăm pe cinci documente. Unele dintre ele vizează garanții de securitate: obligatorii din punct de vedere juridic, adică votate și aprobate de Congresul SUA”, a declarat președintel ucrainean. El a precizat că aceste garanții ar „reflecta articolul 5” al NATO.

Luni, oficiali americani au refuzat să ofere detalii specifice cu privire la ceea ce ar urma să includă pachetul de securitate și ce s-ar întâmpla dacă Rusia ar încerca să ocupe mai mult teritoriu după încheierea unui acord de pace. Ei au confirmat însă că SUA nu intenționează să trimită trupe terestre în Ucraina.

Liderii Regatului Unit, Franței, Germaniei și ai altor opt țări europene au declarat, într-un comunicat comun, că trupe ale „Coaliției Voluntarilor” ar putea „ajuta la regenerarea forțelor Ucrainei, la securizarea spațiului aerian al Ucrainei și la sprijinirea unor mări mai sigure, inclusiv prin operarea pe teritoriul Ucrainei”.

Marți, Kremlinul a transmis că nu cunoaște detaliile propunerilor privind garanțiile de securitate. „Până acum am văzut doar relatări din presă, dar nu vom răspunde la ele. Nu am văzut încă niciun text”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Peskov a adăugat că Rusia nu și-a schimbat poziția cu privire la conflict și la atingerea obiectivelor sale militare.

„Poziția noastră este bine cunoscută. Este consecventă, este transparentă și este clară pentru americani. Și, în general, este clară și pentru ucraineni”, a spus Peskov.

Adjunctul ministrului de externe rus, Serghei Riabkov, a declarat că Rusia nu va accepta trupe din țări NATO care să opereze în Ucraina „în nicio circumstanță”. Nu era clar dacă această formulare include și trupe provenite din țări NATO care ar opera sub o comandă separată, non-NATO.

Cancelarul german, Friedrich Merz, a declarat, luni, că pacea este mai aproape decât oricând. Însă, în privat, oficiali europeni spun că, în acest stadiu, discuțiile vizează mai degrabă menținerea Casei lui Trump implicat în sprijinirea Ucrainei decât ajungerea la un acord durabil între cele două părți din război.

Estonia: Europenii îl pot contrazice pe Trump că nu sunt „slabi”, așa cum i-a numit el

16 Dec

Prim-ministrul Estoniei spune că există o modalitate prin care liderii europeni să-l contrazică pe Trump când acesta spune că sunt „slabi”, iar aceea este să se pună de acord pe planul pentru activele rusești înghețate și să le folosească rapid pentru împrumutul necesar Ucrainei.

Kristen Michal a declarat, marți, potrivit Politico, că liderii europeni, numiți „slabi” și un „grup de țări în descompunere” de Donald Trump, au șansa să-i demonstreze acestuia contrariul.

„Au în mod absolut ocazia să-l corecteze pe Trump”, a declarat liderul eston într-un interviu pentru Politico. Liderii europeni se adună din nou la un summit UE extrem de important, joi, pentru a decide care va fi soarta planului pentru un împrumut de 210 miliarde de euro care să fie acordat Ucrainei. El ar urma să fie finanțat din activele rusești înghețate, însă liderii europeni nu se pot pune de acord cum să acționeze.

„Europa poate să acționeze unit, avem fondurile să suținem Ucraina pentru mult mai mulți ani, iar fondurile sunt din activele rusești înghețate. E un mesaj foarte puternic”, a declarat Michal, înainte de o întâlnire a unor lideri europeni, la Helsinki, marți.

„Noi nu suntem în opoziție cu America, suntem cu America”, a declarat el, adăugând și că obținând un acord pe această temă spinoasă până la sfârșitul săptămânii „va demonstra că suntem un partener puternic”.

Apelul lui Michal pune presiune nouă pe Belgia, principalul adversar al planului de confiscare a activelor. Belgia se opune pentru că cea mai mare parte a activelor se află la Euroclear, la Bruxelles, iar asta ar face țara vulnerabilă în fața unor eventuale represalii ale regimului de la Kremlin.

Și cancelarul german, Friedrich Merz, a avertizat, luni, că reputația UE va fi „sever afectată vreme de ani de zile” dacă blocul nu reușește să finalizeze acordul.

„Sunt întrebări delicate și detalii delicate asupra cărora Belgia cere să ne aplecăm. Le vom discuta într-o manieră calmă și rațională.

Dar când ajungem la final, trebuie să demonstrăm că Europa se ridică la nivelul așteptărilor și că putem fi duri când răspundem la întrebări de securitate”, a mai spus Michal.

Donald Tusk spune că America va „răspunde militar” dacă Rusia va ataca Ucraina din nou

16 Dec

Donald Tusk, prim-ministrul Poloniei, spune că garanțiile de securitate pentru Ucraina din viitorul acord de pace vor include și angajamentul SUA de a interveni militar dacă Ucraina este atacată din nou, conform RBC-Ukraine.

Prim-ministrul polonez spune și că negocierile de la Berlin au arătat foarte clar pentru prima dată că SUA, Europa și Ucraina sunt de aceeași parte.

El a accentuat că singurul mod prin care Rusia poate fi convinsă să intre în negocieri serioase pentru încetarea războiului sau măcar pentru stabilirea unui armistițiu, este ca Occidentul să demonstreze unitate.

„Este extrem de important să acționăm împreună cu americanii și cu ucrainenii ca aliați, așa încât rușii și Vladimir Putin să vadă că e imposibil să dezbine cele trei părți”, a spus prim-ministrul polonez.

El a adăugat și că Polonia nu va pune presiuni pe Ucraina – orice decizie trebuie luată pe baza evaluărilor și calculelor ucrainenilor înșiși.

„Sarcina noastră este să îi sprijinim în aceste negocieri în așa fel încât să nu existe discuția că Rusia va câștiga această confruntare. Asta rămâne o sarcină o dificilă”, a mai spus Tusk, accentuând că progresele făcute la aceste ultime negocieri sunt evidente.

Garanțiile de securitate

După cum a explicat Tusk, americanii sunt convinși că, împreună cu Europa, pot crea niște garanții de securitate serioase pentru Ucraina.

„Am accentuat că, din punctul nostru de vedere, asta e important pentru că garanțiile de securitate pentru Ucraina sunt, într-un alt sens și garanții de securitate pentru Polonia. O Ucraină care este amenințată de o nouă agresiune reprezintă un risc major pentru Polonia și pentru acele țări aflate aproape de linia frontului”, a mai spus liderul polonez.

Oficialul a mai precizat și că a existat o declarație clară din partea părții americane că e pregătită să participe la orice sistem de garanții de securitate pentru Ucraina. Acest lucru are o importanță decisivă, a mai spus el.

Răspunzând la o întrebare legată de eventuala participare a Poloniei la prezența militară internațională în Ucraina, ca garanție de securitate, Tusk a precizat că Polonia „va avea alte responsabilități”.

„Noi trebuie să asigurăm securitatea flancului estic, de aceea mergem la Helsinki și în alte locuri pentru a discuta serios problema. În orice caz, Polonia va fi un centru-cheie pentru reconstrucția Ucrainei”.

El a adăugat și că Polonia va fi implicată în activități logistice – „Aceasta este decizia noastră suverană. Polonia însăși decide unde să trimită soldați și unde să nu trimită”.

SUA au dat garanții că vor răspunde militar Rusiei

Jurnaliștii l-au întrebat pe Tusk și dacă garanțiile de securitate pentru Ucraina vor funcționa în liniile articolului 5 din tratatul NATO.

Prim-ministrul a răspuns că Steve Witkoff a răspuns foarte clar că SUA vor răspunde militar în cazul unei noi agresiuni a rușilor în Ucraina după stabilirea acordului de pace.

„Este prima oară când îi aud pe negociatorii americani că Witkoff a făcut clar acest aspect – America va da Ucrainei garanții de securitate de un asemenea tip încât rușii să nu aibă niciun dubiu că răspunsul său va fi unul militar, în cazul unei noi agresiuni a Rusiei.

Așa că, într-un anumit fel, poate să semene cu articolul 5, dar nu m-aș referi direct la articolul 5 pentru că asta ar complica negocierile. În orice caz, declarația pe care am auzit-o astăzi are niște consecințe importante”, a concluzionat liderul de la Varșovia.

16 Dec

Lavrov: SUA ne-au promis că ne facilitează transferul teritoriilor din Ucraina și că țara nu va adera la NATO

Ministrul rus de Externe a făcut marți o declarație care, luată ca atare, ridică semne de întrebare în legătură cu felul în care au decurs negocierile purtate în duminică și luni la Berlin de reprezentanții Administrației Trump și ai Ucrainei.

Negocierile s-au încheiat cu refuzul lui Volodimir Zelenski de a-și retrage forțele armate din Donbas, așa cum vrea Moscova și, de asemenea, cu promisiunea președintelui ucrainean că țara sa nu va recunoaște niciodată Donbasul ca fiind al Rusiei.

 

 

„Statele Unite au promis Rusiei că vor ajuta la facilitarea transferului de teritorii și că Ucraina nu va adera la NATO", a spus marți Lavrov, citat de presa internațională.

„Aceste cauze de bază (ale conflictului, în opinia Rusiei, n.r.) trebuie eliminate acum și este bine că americanii au înțeles acest lucru. Ei au spus clar că nu poate exista (Ucraina în) NATO. Și au spus clar că pământurile unde rușii au trăit timp de secole trebuie să devină din nou rusești", a susținut Serghei Lavrov. 

Rusia nu vrea armistițiu pe termen scurt în perioada Crăciunului

16 Dec

Kremlinul a transmis marți că Rusia nu dorește un armistițiu pe termen scurt în perioada Crăciunului, care ar putea permite Ucrainei să se regrupeze, scrie CNN.

„Vrem pace; nu vrem un armistițiu pentru a oferi Ucrainei un respiro și a pregăti continuarea războiului. Vrem să oprim acest război și să ne atingem obiectivele, să ne protejăm interesele și să garantăm pacea în Europa pentru viitor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, reporterilor într-o conferință de presă în care a fost întrebat despre posibilitatea unui „armistițiu de Crăciun”. 

„Dacă dorința de a înlocui ajungerea la un acord cu soluții pe termen scurt, neviabile, devine dominantă în rândul ucrainenilor, este puțin probabil să fim dispuși să participăm”, a declarat Peskov. 

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și cancelarul german Friedrich Merz au declarat luni că există o șansă mică, dar reală, pentru un armistițiu înainte de Crăciun.  

Peskov a adăugat că Moscova nu a văzut încă detalii despre propunerile privind garanțiile de securitate de tip NATO pentru Ucraina, despre care oficialii americani și europeni au declarat că Washingtonul s-a oferit să le ofere. „Până acum am văzut doar articole din ziare”, a spus el. Nu vom răspunde la articolele din ziare. Nu am văzut încă textul. Când îl vom vedea, îl vom analiza.”

Zelenski: Nu vorbim încă de un referendum pentru cedarea Donbasului și nu vom recunoaşte regiunea ca fiind a Rusiei

16 Dec

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a declarat că, deocamdată, "nu se vorbește încă" despre un referendum pe tema cedării către Rusia a regiunii Donbas.

Aceasta este o cerință avansată insistent de Moscova, ca precondiție a unui acord de pace.

Zelenski a recunoscut că, în privința problemei teritoriale, încă nu s-a putut ajunge la un compromis la recentele runde de negocieri.

El a mai afirmat că SUA caută un compromis şi propun o "zonă economică liberă" în regiunea ucraineană, ceea ce, în opinia lui Zelenski, "nu înseamnă zona că este sub conducerea Federației Ruse". 

"Nici de drept, nici de fapt nu vom recunoaște Donbasul ca fiind rus, și vorbind aici de partea care este temporar ocupată", a subliniat președintele ucrainean, citat de agenția Ukrinform.

"Oricum, nu vorbim încă despre un referendum. Sunt documente complexe și decizii complexe. Încercăm să facem totul pentru ca viaţa, care nu este uşoară pentru ucraineni, din cauza războiului, să nu fie complicată de anumite decizii", a adăugat el.

Duminică și luni, liderul de la Kiev a purtat discuții la Berlin cu reprezentantul special al președintelui Statelor Unite, Steve Whitkoff, şi cu ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner.

Zelenski a clarificat că delegația americană la negocieri a exprimat poziția Federației Ruse şi nu a formulat cereri către Ucraina.

Trump: Suntem mai aproape ca niciodată de un acord

15 Dec

Preşedintele american, Donald Trump, a afirmat, luni, că un acord privind Ucraina nu a fost „niciodată” atât „de aproape”, după ce a avut o lungă convorbire cu Volodimir Zelenski şi cu mai mulţi lideri occidentali, relatează AFP şi Reuters, preluate de Agerpres.

„Suntem astăzi mai aproape ca niciodată” de un acord care să pună capăt războiului cu Rusia, a declarat preşedintele Statelor Unite, în Biroul Oval.

Cum arată planul de pace propus de aliații europeni și Ucraina

15 Dec

Guvernul Germaniei a transmis un mesaj în numele liderilor europeni care au participat la discuțiile pentru pacea din Ucraina.

Comunicatul guvernului Merz salută „progresele semnificative” făcute, dar și „eforturile lui Trump de a obține o pace dreaptă și durabilă în Ucraina”.

Germania anunță că liderii europeni s-au pus de acord să lucreze cu Trump și Zelenski pentru a obține o „pace durabilă care să apere suveranitatea Ucrainei și securitatea Europei”.

În mesaj se mai arată că aliații europeni își doresc, în particular, să „ofere garanții robuste de securitate și măsuri de recuperare economică” Ucrainei.

Unele dintre elementele specifice discutate sunt „sprijinul susținut și semnificativ pentru Ucraina, pentru construcția forțelor sale armate” – o armată pe timp de pace de 800.000 de militari, „care să descurajeze conflictele și să apere teritoriul Ucrainei”.

În comunicatul germanilor se vorbește și de o „forță multinațională condusă de europeni în Ucraina”, care să „ajute la regenerarea forțelor Ucrainei, să securizeze spațiul aerian și cel maritim”. Această forță ar urma să opereze în Ucraina, dar departe de linia frontului.

Liderii europeni au vorbit și de un mecanism de verificare și monitorizare a armistițiului, cu participare internațională pentru a „ne da avertismente timpurii legate de un posibil viitor atac” și cu ajutorul căruia să se dezescaladeze situația.

În mod crucial pentru Ucraina, aliații europeni cer și un „angajament obligatoriu juridic pentru a lua măsuri de restaurare a păcii și securității în cazul unui atac armat viitor” prin folosirea forțelor armate, serviciilor de informații, acțiuni diplomatice, economice și logistice. Acesta ar fi elementul la care s-ar fi referit Zelenski când a vorbit de garanții de securitate de tip „articol 5”.

Există, de asemenea, unele prevederi privind „investiții în prosperitatea viitoare a Ucrainei” și sprijinirea integrării europeen a țării.

Un element foarte important este mențiunea că „granițele internaționale nu pot fi schimbate prin forță” și repetarea faptului că orice decizii privind concesii teritoriale pot fi luate doar de poporul Ucrainei și doar după ce vor fi exista „garanți de securitate robuste”.

Liderii au fost de acord și că unele părți ale acordului vor fi rezolvate doar după ce se ajunge în ultima fază a negocierilor.

Liderii au spus clar, de asemenea, că, la fel ca la orice acord – „nimic nu este agreat până ce nu va fi agreat” și că toate părțile trebuie să lucrez intens pentru o soluție care să asigure încetarea războiului.

Aliații europeni invită, de asemenea, Rusia să „arate deschidere către pace”.

Declarația integrală a liderilor europeni

Liderii au salutat progresele semnificative înregistrate în eforturile președintelui Trump de a asigura o pace justă și durabilă în Ucraina. De asemenea, au salutat colaborarea strânsă dintre echipele președintelui Zelenski și ale președintelui Trump, precum și dintre echipele europene, din ultimele zile și săptămâni. Aceștia au convenit să colaboreze cu președintele Trump și președintele Zelenski pentru a ajunge la o pace durabilă care să păstreze suveranitatea Ucrainei și securitatea europeană. Liderii au apreciat convergența puternică dintre Statele Unite, Ucraina și Europa.

Liderii au convenit că asigurarea securității, suveranității și prosperității Ucrainei este esențială pentru securitatea euro-atlantică în sens larg. Aceștia au afirmat clar că Ucraina și poporul său merită un viitor prosper, independent și suveran, lipsiți de teama unei viitoare agresiuni rusești. 

Atât liderii SUA, cât și cei europeni s-au angajat să colaboreze pentru a oferi garanții de securitate solide și măsuri de sprijin pentru redresarea economică a Ucrainei, în contextul unui acord privind încetarea războiului. Aceasta ar include angajamente privind: 

• Să ofere Ucrainei un sprijin susținut și semnificativ pentru a-și consolida forțele armate, care ar trebui să rămână la un nivel de 800.000 de militari în timp de pace pentru a putea descuraja conflictele și a apăra teritoriul Ucrainei. 

• O „forță multinațională Ucraina” condusă de Europa, formată din contribuții ale țărilor din cadrul Coaliției Voluntarilor și susținută de SUA. Aceasta va ajuta la regenerarea forțelor Ucrainei, la securizarea cerului Ucrainei și la susținerea siguranței mărilor, inclusiv prin operațiuni în interiorul Ucrainei. 

• Un mecanism de monitorizare și verificare a încetării focului, condus de SUA, cu participare internațională, pentru a oferi avertizări timpurii cu privire la orice atac viitor și pentru a atribui și răspunde oricăror încălcări, împreună cu un mecanism de deconflictualizare pentru a lucra la acțiuni reciproce de dezescaladare care pot fi întreprinse în beneficiul tuturor părților.

• Un angajament obligatoriu din punct de vedere juridic, supus procedurilor naționale, de a lua măsuri pentru restabilirea păcii și securității în cazul unui viitor atac armat. Aceste măsuri pot include forța armată, asistență de informații și logistică, acțiuni economice și diplomatice. 

• Investiții în prosperitatea viitoare a Ucrainei, inclusiv prin punerea la dispoziție a unor resurse majore pentru redresare și reconstrucție, acorduri comerciale reciproc avantajoase și luând în considerare necesitatea ca Rusia să despăgubească Ucraina pentru daunele cauzate. În acest sens, activele suverane rusești din Uniunea Europeană au fost imobilizate.

• Sprijinirea cu tărie a aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. 

Liderii și-au exprimat sprijinul pentru președintele Zelenski și au convenit să sprijine orice decizii pe care le va lua în cele din urmă cu privire la chestiuni specifice ucrainene. Aceștia au reafirmat că frontierele internaționale nu trebuie modificate prin forță. Deciziile privind teritoriul aparțin poporului ucrainean, odată ce garanții solide de securitate sunt efectiv instituite. Au convenit că unele probleme vor trebui rezolvate în etapele finale ale negocierilor. Au subliniat că îl vor sprijini pe președintele Zelenski în consultarea poporului său, dacă este necesar.

Aceștia au spus limpede că, ca în orice acord, nimic nu este convenit până când totul nu este convenit și că toate părțile trebuie să lucreze intens pentru o soluție care ar putea asigura un sfârșit durabil al luptelor. 

De asemenea, au fost clari în privința faptului că orice acord ar trebui să protejeze securitatea și unitatea pe termen lung a zonei euro-atlantice și rolul NATO în asigurarea unei descurajări robuste. Aceștia au declarat că orice elemente care afectează UE și NATO vor fi discutate între membrii UE, respectiv NATO.

Acum este de datoria Rusiei să demonstreze disponibilitatea de a lucra pentru o pace durabilă, acceptând planul de pace al președintelui Trump, și să își demonstreze angajamentul de a pune capăt luptelor prin acordul unui armistițiu. Liderii au convenit să continue să intensifice presiunea asupra Rusiei pentru a determina Moscova să negocieze cu seriozitate.

Toți s-au angajat să lucreze la progrese suplimentare rapide în zilele și săptămânile următoare pentru a încheia și a aproba împreună un acord pentru o pace durabilă. Aceștia și-au reafirmat sprijinul ferm pentru președintele Zelenski și poporul Ucrainei în lupta lor împotriva invaziei ilegale a Rusiei și în asigurarea unei păci juste și durabile.

Această declarație rămâne deschisă și altor țări care doresc să i se alăture.

Zelenski: SUA oferă Ucrainei garanții de securitate corespunzătoare Articolului 5 al NATO

15 Dec

Emisarii americani la Berlin au spus că sunt pregătiți să ofere Ucrainei garanții de securitate pentru un viitor acord de pace, care să „corespundă acelorași niveluri de protecție ca și Articolul 5 din alianța NATO”, a declarat, luni, președintele Volodimir Zelenski, conform Politico.

„Am auzit că partea americană este gata să ne ofere garanții de securitate care corespund Articolului 5”, a declarat Zelenski la Berlin.

Zelenski a refuzat propunerea lui Witkoff de a retrage trupele din Donbas

15 Dec

Zelenski a refuzat propunerea lui Witkoff privind retragerea trupelor din Donbas, în timpul negocierilor de la Berlin.

Partea ucraineană insistă că încetarea focului trebuie să aibă loc „fără concesii teritoriale prealabile către Rusia”. Potrivit unei postări pe Twitter, care citează AFR, Ucraina ar fi de acord să accepte cel mult o singură concesie de-a lungul liniei actuale a frontului.

A doua rundă de negocieri SUA - Ucraina s-a încheiat la Berlin

15 Dec

Discuțiile dintre Ucraina și SUA la Berlin s-au încheiat luni după-amiază, după ce au fost reluate mai devreme.

Încheierea celei de-a doua runde de negocieri a fost confirmată de administrația prezidențială ucraineană, citată de presa internațională.

În restul zilei, președintele ucrainean are o agendă încărcată: el are programate întâlniri cu președintele german, Frank-Walter Steinmeier, și cu președinta Bundestagului, Julia Klöckner, înainte de a participa la o reuniune a Forumului Economic German-Ucrainean și la o conferință de presă cu cancelarul Friedrich Merz.

Ulterior, Zelenski ar urma să discute cu liderii europeni, Statele Unite fiind, de asemenea, așteptate la acest dialog, în cursul serii de luni.

Secretarul general al NATO vine la Berlin. Zelenski discută cu liderii europeni după negocierile cu SUA

15 Dec

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și-a anunțat , luni, prezența la Berlin, unde au loc negocieri SUA-Ucraina pe marginea planului de pace amendat la propunerile liderilor europeni. 

În cursul serii, sunt anunțate, de asemenea, noi discuții între președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și liderii statelor de pe continent.

Reprezentanții SUA au fost invitați la aceste din urmă discuții, potrivit presei internaționale.

Culisele negocierilor de la Berlin. AFP: Wikoff îl presează pe Zelenski la Berlin să cedeze Rusiei Donbasul

15 Dec

Negociatorii americani doresc în continuare ca Ucraina să cedeze controlul asupra regiunilor estice Donețk și Luhansk ca o condiție pentru negocierile de pace cu Rusia, a declarat, luni, pentru AFP, un oficial informat despre discuții.

Ucraina respinge cererea SUA de a retrage trupele din cele două regiuni cunoscute sub numele de Donbas, pe care Rusia nu a reușit să le cucerească în ultimii aproape patru ani.

Vladimir Putin „dorește teritorii”, a declarat oficialul pentru AFP, adăugând că Statele Unite cer ca Ucraina să se „retragă” din regiuni, iar Kievul refuză, scrie The Guardian.

„Este puțin surprinzător faptul că americanii adoptă poziția rușilor în această chestiune”, a adăugat oficialul.

Rusia controlează aproape toată regiunea Luhansk și aproximativ 80% din regiunea Donețk , potrivit Institutului pentru Studiul Războiului, cu sediul în SUA.

Însă un sondaj publicat astăzi de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS), bazat pe 550 de răspunsuri, a arătat că 75% dintre ucraineni se opun renunțării la Donbas.

Ce spune Kremlinul în timp ce Ucraina și SUA negociază la Berlin: „Vrem pace adevărată, nu armistițiu artificial”

15 Dec

Vladimir Putin respinge un „armistițiu artificial” și susține în schimb o „pace adevărată” în Ucraina, a transmis, luni, Kremlinul, potrivit presei internaționale.

„Președintele (dictatorul - n. red.) Putin este deschis păcii adevărate, deciziilor serioase, iar ceea ce respinge total sunt stratagemele de a câștiga timp şi de a crea armistiții artificiale”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Mesajul său vine după ce partea rusă și-a atras în lunile din urmă comentariile acide ale președintelui SUA, Donald Trump, care a realizat că rușii trag de timp și inventează pretexte pentru a respinge discuțiile de pace.

Luni, oficialul Kremlinului a spus că „Trump lucrează sincer în favoarea unei soluționări (...) şi depune toate eforturile pentru a o realiza (...)” iar Rusia apreciază „foarte mult” aceste eforturi.

Peskov a vorbit și de necesitatea unei „discuții speciale” în legătură cu renunțarea Ucrainei de a adera la NATO, aspect pe care Volodimir Zelenski s-a declarat dispus să-l ia în calcul.

Kremlinul a respins în avans, duminică, modificările pe care ucrainenii şi europenii le-au adus planului de pace inițial prezentat de Casa Albă.

„Dacă se fac modificări semnificative, vom avea obiecții foarte puternice”, a avertizat Iuri Uşakov, consilierul de politică internațională al Kremlinului.

El s-a referit la „clauze absolut inacceptabile” pentru Kremlin, inclusiv în ceea ce privește „problema teritorială”.

Putin ar vrea ca Ucraina să accepte cedarea totală a regiunii Donbas - formată din provinciile Donețk și Lugansk - pe care nu o controlează în totalitate.

„Problema teritorială a fost abordată activ la Moscova, iar americanii nu doar cunosc, dar şi înțeleg poziția noastră. Nu știu ce va ieși pe hârtie după acele consultări, dar nu va fi nimic bun”, a avertizat consilierul rus.

Zelenski a discutat cu președintele Finlandei înainte de reluarea negocierilor de la Berlin

15 Dec

Președintele ucrainean s-a întâlnit cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, în contextul negocierilor purtate de părțile ucraineană și americană asupra unui plan de pace, în 20 de puncte, amendat față de varianta avansată inițial de Statele Unite.

„Am avut o întâlnire bună cu președintele Finlandei, Alexander Stubb. În prezent se desfășoară multe eforturi pe plan diplomatic, iar noi am discutat rezultatele acestora.

De asemenea, ne-am coordonat pozițiile comune înaintea întâlnirilor de astăzi cu partenerii de la Berlin și am convenit asupra pașilor următori.

Mulțumesc Finlandei pentru sprijinul acordat. Apreciem contribuția țării la inițiativa PURL, care ne consolidează poziția în negocieri prin întărirea capacităților de apărare ale Ucrainei.

Îi sunt recunoscător lui Alex pentru coordonarea continuă și pentru asistența oferită statului nostru”, a scris Zelenski pe Twitter.

A început a doua rundă de negocieri Ucraina - Statele Unite, la Berlin

15 Dec

Negocierile dintre delegația condusă de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi emisarii lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, s-au reluat, luni, la Berlin. Prima rundă a avut loc duminică în capitala Germaniei.

Emisarul american Steve Witkoff a susținut, pe Twitter, că au fost realizate „multe progrese în timpul discuțiilor aprofundate despre planul pentru pace în 20 de puncte, programele economice şi altele".

O reuniune la vârf urmează, de asemenea, să-i reunească, luni seara, pe cancelarul german, Friedrich Merz, şi pe alţi lideri europeni, o listă detaliată a acestora încă nefiind comunicată oficial la ora acestei actualizări.

Luni după-amiază, Zelenski are programate întrevederi cu mai mulți oficiali germani, o deplasare la un forum economic germano-ucrainean şi declarații în fața presei în compania lui Merz. La fel ca Ucraina, numeroși lideri europeni se opun cedării în fața revendicărilor maximaliste ale Kremlinului. 

Ei se tem că Donald Trump va abandona Ucraina şi că Europa ar putea fi exclusă din dezbaterile asupra securității continentului, în timp ce Kremlinul este perceput ca o amenințare majoră în creștere.

Zelenski respinge categoric retragerea trupelor ucrainene din Donețl

15 Dec

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, este dispus să discute abandonarea aderării țării sale la NATO, organizarea de alegeri într-un termen scurt și înghețarea frontului. Pe de altă parte, el respinge categoric cererea de retragere a trupelor ucrainene din regiunea Donețk. 

Chiar dacă Ucraina este pregătit să accepte înghețarea frontului și, astfel, să cedeze de facto teritoriile sub ocupație rusă din Crimeea, Lugansk, Doneţk, Zaporojie și Herson către Rusia (doar temporar), o retragere din Doneţk este exclusă pentru președintele ucrainean.  Ucraina consideră că asta ar echivala cu o capitulare a armatei ucrainene. 

„Nu vom accepta asta”, a declarat un înalt oficial ucrainean pentru publicația germană BILD.

Steve Witkoff: S-au făcut multe progrese

14 Dec

„S-au făcut multe progrese”, a declarat, duminică, emisarul american Steve Witkoff, după o zi de discuţii la Berlin cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, cu scopul de a găsi o soluţie diplomatică la războiul din Ucraina.

Întâlnirea dintre preşedintele ucrainean, emisarul american şi Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, a durat mai mult de cinci ore şi a inclus „discuţii aprofundate despre planul de pace în 20 de puncte, programele economice şi multe altele”, a scris Witkoff pe Twitter, precizând că o nouă întâlnire va avea loc luni dimineaţă.

Discuțiile dintre Zelenski și americani s-au încheiat după cinci ore. Vor continua și luni

14 Dec

Discuţiile de la Berlin între preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, şi emisarii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner, la care a participat şi cancelarul german, Friedrich Merz, s-au încheiat după peste cinci ore şi vor continua luni, a anunţat administrația prezidențială ucraineană.

„Au convenit să continue mâine", a declarat consilierul Dmitro Litvin, precizând că Volodimir Zelenski va face, luni, declaraţii pe această temă.

Mesajul lui Macron în timpul discuțiilor Ucraina-SUA de la Berlin

14 Dec

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a transmis un mesaj pe Twitter în timp ce negociatorii americani discută cu Volodimir Zelenski detaliile planului de pace pentru Ucraina.

Liderul francez spune că o pace care va apăra suveranitatea Ucrainei o va apăra și pe cea a Europei.

„Tocmai ce am vorbit cu președintele Volodimir Zelenski.

Americanii, europenii și ucrainenii își doresc doar pace. Câtă vreme Rusia își va continua războiul de agresiune, Ucraina i se va opune cu putere.

Franța este și va rămâne alături de Ucraina pentru construcția unei păci robuste și durabile, una care să poată garanta securitatea și suveranitatea Ucrainei și a Europei pe termen lung.

Le mulțumesc tuturor negociatorilor ucraineni,europeni și americani care s-au mobilizat pentru atingerea acestui obiectiv”, a scris Emmanuel Macron pe Twitter.

Zelenski: Americanii să nu mai creadă tot ce le spun rușii

14 Dec

Volodimir Zelenski le-a spus membrilor delegației americane care a venit la Berlin pentru a discuta detaliile planului de pace că SUA nu ar mai trebuie să „creadă tot ce le spune Rusia” și că există multă dezinformare din partea regimului de la Kremlin. Zelenski a făcut referire la orașul Kupiansk, despre care invadatorii ruși au susținut că l-au capturat. Pentru a demonta acest fake news al Kremlinului, Zelenski s-a dus el însuși la Kupiansk, de unde a filmat un clip video.

„Consider că, pentru moment, o opțiune corectă și posibilă este să rămânem unde suntem, și asta este adevărul, pentru că asta înseamnă un armistiţiu. Părțile stau și apoi încearcă diplomatic să rezolve toate problemele comune. Știu că Rusia privește acest lucru negativ. Ne-am dori ca americanii să ne susțină în această chestiune. Dar la semnalul nostru, rămânem unde suntem, iar rușii răspund că trebuie să ieșim din Donbas sau că îl vor ocupa oricum.

Am discutat despre asta cu americanii și le-am spus că există multe insinuări de diferite feluri, de exemplu despre Kupiansk, unde ei (n. red. ruşii) au declarat că au ocupat orașul și că suntem încercuiți. Recent am fost în Kupiansk și am arătat cine controlează orașul. Există foarte multă dezinformare din partea rușilor. De aceea am transmis semnale colegilor noștri din Statele Unite că nu trebuie să creadă tot ce spune Rusia”, a spus Zelenski.

Președintele ucrainean pare să susțină din nou ideea unui armistițiu cu înghețarea frontului în poziția actuală.

„Rusia vrea să nu consume resurse și să ocupe estul nostru prin metode politice, diplomatice. Atunci SUA au spus: să fie un compromis, armata rusă nu va intra în partea estică, iar Forțele Armate ale Ucrainei vor ieși. Eu nu consider că asta este corect.

Pentru că această zonă economică, cine o va administra? Dacă vorbim despre o zonă tampon pe linia frontului, sau despre o zonă economică, considerăm că acolo trebuie să fie doar o misiune de poliție, iar trupele să se retragă – atunci problema este simplă. Dacă trupele ucrainene se retrag cu 5–10 kilometri, de ce trupele ruse nu se retrag în adâncul teritoriilor ocupate, exact cu aceeași distanță

Este o chestiune pentru care încă nu există răspuns, dar este foarte delicată și foarte fierbinte”, a declarat Zelenski, la începutul discuțiilor cu americanii, la Berlin.

Volodimir Zelenski spune că Ucraina face un „compromis major” prin renunțarea la NATO: „Acum e rândul rușilor”

14 Dec

Președintele Ucrainei spune că e rândul rușilor să facă un compromis după ce Ucraina și-a anunțat disponibilitatea de a renunța la ideea aderării la NATO. Liderul de la Kiev spune și că „planul nu poate să fie pe placul tuturor” și că ambele părți trebuie să facă concesii pentru a se ajunge la pace.

„Nu avem un dialog direct cu partea rusă. Iar în dialogul cu partea americană, ei, dacă se poate spune așa, reprezintă partea rusă, pentru că vorbesc despre semnalele, declarațiile, pașii, disponibilitatea sau indisponibilitatea acesteia. Pe de o parte, discutăm cu America nu doar relațiile noastre bilaterale, Ucraina–SUA, ca garanție de securitate, ci și reacția noastră la semnalele Rusiei. Iar în ceea ce privește compromisurile din partea rusă, în orice caz, dacă America face presiuni, dacă partenerii fac presiuni și dacă America dorește să pună capăt acestui război, așa cum demonstrează astăzi la nivel înalt, cred că rușii ar trebui să accepte compromisuri”, a declarat Volodimir Zelenski, duminică.

Liderul de la Kiev urmează să aibă o nouă întâlnire cu delegația americană condusă de Steve Witkoff.

„Planul nu va fi pe placul tuturor. Desigur, există multe compromisuri într-un format sau altul al planului. Am transmis Statelor Unite ale Americii ultimele comentarii și modificări privind planul. Condiția Ucrainei de la început — sau poate nu o condiție, ci mai corect spus o dorință — a fost aderarea la NATO. Acestea ar fi fost garanții reale de securitate. La fel ca pentru colegii noștri europeni, dar și pentru alte țări, precum Canada, Japonia etc. Aceste garanții de securitate pentru noi reprezintă posibilitatea ca o nouă agresiune rusă să nu mai înceapă. Iar acest lucru este deja un compromis din partea noastră”, a concluzionat președintele Ucrainei.

Nou mesaj al lui Volodimir Zelenski pe Telegram

14 Dec

Președintele Ucraina a publicat un nou mesaj, duminică, pe Telegram, în care anunță că el și echipa sa pregătesc detaliile de dinaintea întâlnirii cu Steve Witkoff și cu delegația americană.

„Ne pregătim pentru întâlnirea cu partea americană. Sunt multe detalii importante, şi lucrăm cu atenție la fiecare punct al fiecărui proiect.

Cel mai important este ca toți pașii pe care îi vom conveni cu partenerii să poată funcționa cu adevărat în favoarea unei securități garantate.

Doar garanțiile solide pot menţine pacea. Contăm pe faptul că partenerii vor continua să acționeze constructiv”, a scris Zelenski.

Ucraina și SUA analizează un plan de pace care să prevadă încheierea unui armistițiu între Kiev și Moscova

14 Dec

Ucraina și SUA iau în calcul elaborarea unui plan de pace-cadru în 20 de puncte, care să prevadă încheierea unui armistițiu între Rusia și Ucraina, informează RBC Ucraina.

Anunțul a fost făcut de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în cadrul unei conferințe de presă.

Liderul de la Kiev a fost întrebat dacă Ucraina ia în calcul posibilitatea de a ajunge la o soluție intermediară, dar practic eficientă, care ar putea schimba imediat situația de securitate de la fața locului.

„Absolut, pentru că avem în vedere un plan-cadru în 20 de puncte, la sfârșitul căruia există un armistițiu. Un armistițiu va schimba cu siguranță situația de securitate de pe teren”, a răspuns președintele Zelenski, care a dat ca exemplu anexarea ilegală a peninsulei Crimeea din 2014 și declanșarea războiului din Donbas în 2015.

„De aceea, astăzi nu vrem o repetare a războiului după încetarea focului. Și de aceea, vrem garanții obligatorii din punct de vedere juridic. Nu Memorandumul de la Budapesta, ci garanții obligatorii din punct de vedere juridic", a subliniat Zelenski.

Zelenski anunță că Ucraina ar putea renunța la aderarea în NATO

14 Dec

Ucraina e dispusă să renunțe la candidatura pentru aderarea în NATO, a anunțat duminică președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, informează Financial Times.

Anunțul a fost făcut de Zelenski într-o conferință de presă organizată pe un grup WhatsApp.

Cu toate acestea, orice plan de pace trebuie să includă garanții de securitate pentru Ucraina, din partea SUA și aliaților europeni, garanții similare articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic.

„Vorbim despre garanții de securitate bilaterale între Ucraina și SUA - adică garanții de tipul Articolului 5 - precum și garanții de securitate din partea partenerilor europeni și altor țări, precum Canada și Japonia”, a spus Zelenski.

Kremlin, despre discuţiile de la Berlin: Vom avea obiecţii dure. Nu credem că va ieşi ceva bun din asta

14 Dec

Consilierul lui Vladimir Putin pe politică externă, Iuri Ușakov, a declarat că Rusia va avea obiecții „foarte dure” la planul de pace pe care liderii europeni îl discută cu cei ucraineni în aceste zile la Berlin.

Întrebat dacă a văzut vreun document, Ușakov a răspuns:

„Nu le-am văzut încă, dar dacă vor exista amendamente adecvate, vom avea obiecții foarte dure, deoarece ne-am formulat poziția foarte clar, iar ea părea să fie destul de ușor de înțeles pentru americani”.

Ușakov a mai fost întrebat în legătură cu ce puncte vor exista aceste „obiecții dure”.

„Cu multe puncte. Vor exista unele condiții complet inacceptabile pentru noi, inclusiv în ceea ce privește problema teritorială. Așa cred”, a spus consilierul lui Putin.

Volodimir Zelenski: „Avem o șansă reală să facem pace. Vom discuta mult la Berlin”

13 Dec

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a publicat un nou mesaj video pe rețeaua Telegram în care pare optimist că va ajunge la un acord de pace favorabil Ucrainei, alături de liderii europeni și de reprezentanții lui Trump. Liderul de la Kiev spune că există o „șansă semnificativă pentru pace” și că echipa ucraineană lucrează să se asigure că „pacea pentru Ucraina va fi demnă”.

„Ne pregătim de întâlniri cu reprezentanții americani și cu prietenii noștri europeni în zilele următoare. Vor fi multe evenimente la Berlin.

Vom avea un raport al lui Rustem Umerov și al echipei noastre de negociere legat de contactele care au avut deja loc. Generalul Gnatov și reprezentanții sectorului de apărare și securitate din Ucraina vor lucra la detaliile garanțiilor de securitate pentru Ucraina și pentru ucraineni. În același timp, oficialii guvernului ucrainean discută cu America și cu Europa despre reconstrucția reală a Ucrainei și dezvoltarea ei după război.

Cel mai important, voi avea întâlniri cu reprezentanții președintelui Trump și cu ceilalți parteneri europeni și cu mulți alți lideri. Vom discuta despre fundația păcii - despre un acord politic pentru încetarea războiului. Șansa noastră este semnificativă de acum. Asta e important pentru fiecare dintre orașele noastre, important pentru fiecare comunitate ucraineană. Lucrăm ca să ne asigurăm că pacea pentru Ucraina va fi demnă.

Să garantăm mai înainte de toate că Rusia nu se va mai întoarce în Ucraina și cu a treia invazie. Mulțumim tuturor partenerilor care ne ajută, care ajută Ucraina, și vom lucre la fel de activ și de constructiv posibil cu toți cei care vor cu adevărat un acord normal, în aceste zile, la Berlin”.

Zelenski se vede cu Steve Witkoff la Berlin

13 Dec

Emisarul special american Steve Witkoff se va întâlni cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, şi cu lideri europeni în acest weekend la Berlin, a declarat, vineri, un oficial al Casei Albe pentru AFP, confirmând o informaţie publicată de Wall Street Journal, informează Agerpres.

Cancelarul german Friedrich Merz urmează să se întâlnească cu preşedintele ucrainean şi cu mai mulţi lideri europeni, din Uniunea Europeană şi din NATO, în contextul eforturilor diplomatice intense pentru a pune capăt războiului dintre Ucraina şi Rusia, în condiţiile în care Statele Unite îşi intensifică presiunea asupra Ucrainei pentru a ajunge la un acord.

Europenii şi ucrainenii le-au cerut americanilor „garanţii de securitate” înainte de orice negocieri teritoriale în estul Ucrainei, a anunţat, vineri, preşedinţia franceză.

Discuţiile s-au accelerat în urma prezentării de către administraţia americană, în urmă cu aproape trei săptămâni, a unui plan pentru încheierea războiului declanşat de invazia rusească din februarie 2022, text care a inclus cereri semnificative ale Rusiei.

În timp ce Ucraina a prezentat o versiune modificată a planului, inclusiv contrapropuneri, preşedintele ucrainean a confirmat, joi, că Statele Unite doresc să ajungă la un acord „cât mai curând posibil".

„Principala întrebare este ce concesii teritoriale este dispusă să facă Ucraina”, a declarat Merz, la Berlin, joi.

Potrivit lui Volodimir Zelenski, cele două chestiuni esenţiale care mai trebuie negociate sunt controlul regiunii estice Doneţk, unde au loc majoritatea luptelor, şi statutul centralei nucleare Zaporojie, ocupată de Rusia.

Zelenski se vede luni cu liderii UE și NATO la Berlin

12 Dec

Cancelarul german, Friedrich Merz, îl va primi, luni, la Berlin, pe preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, celor doi urmând să li se alăture în cursul serii „numeroşi” şefi de stat şi de guvern europeni, inclusiv liderii UE şi NATO, a confirmat, vineri, purtătorul de cuvânt al lui Merz, transmit AFP şi dpa, preluate de Agerpres.

Discuţiile, organizate în doi timpi, se vor referi la „stadiul negocierilor de pace în Ucraina”, a indicat purtătorul de cuvânt Stefan Kornelius într-un comunicat.

Întâlnirea bilaterală Merz-Zelenski va avea, de asemenea, ca subiect relaţiile economice dintre cele două ţări, cu ocazia forumului economic germano-ucrainean ce are loc, ca în fiecare an, la Berlin.

O sursă guvernamentală britanică a confirmat participarea prim-ministrului Keir Starmer la discuţiile de luni seară în capitala germană.

Ritmul discuţiilor privind încheierea războiului în Ucraina s-a accelerat odată cu planul prezentat de administraţia americană în urmă cu aproape trei săptămâni.

Ucraina a transmis o versiune amendată a planului, cu contra-propuneri, iar Volodimir Zelenski a confirmat, joi, că Statele Unite vor să încheie un acord „cât mai curând posibil”.

„Este vorba înainte de toate de (a şti) ce concesii teritoriale este pregătită Ucraina să facă”, a spus Merz joi, la Berlin.

Potrivit lui Zelenski, cele două chestiuni esenţiale rămase de negociat sunt controlul regiunii Doneţk, unde se desfăşoară cea mai mare parte a luptelor, şi statutul centralei nucleare Zaporojia, ocupată de Rusia.

FT: Ucraina ar adera accelerat la UE, până în 2027, conform proiectului planului de pace

12 Dec

Ucraina ar urma să adere la UE până în 2027, conform unei propuneri discutate în cadrul negocierilor mediate de SUA pentru a pune capăt războiului Rusiei, într-o mişcare ce ar rescrie procedurile de aderare ale blocului european, accelerându-le, scrie, vineri, Financial Times.

Aderarea la UE până la 1 ianuarie 2027 este specificată în ultima versiune a planului de pace pentru Ucraina, negociată de oficialii americani şi ucraineni cu sprijinul Bruxelles-ului, au declarat pentru Financial Times persoane informate cu privire la conţinutul documentului.

Acest calendar rapid – Kievul nu a finalizat încă nici măcar una dintre cele 36 de etape greoaie ale aderării la UE – ar răsturna abordarea „bazată pe merite” pe care o are blocul european în ceea ce priveşte admiterea de noi membri şi ar obliga Bruxelles-ul să regândească întregul proces, au subliniat persoanele informate. Acestea au citat printre provocări sistemul actual de acces eşalonat la fondurile UE, dreptul de vot şi beneficii precum politica agricolă comună.

Reacție rapidă a lui Putin la planul de pace propus de Zelenski. Kremlinul anunță deja ce vrea să facă în Donbas

12 Dec

Kremlinul a anunțat vineri că, în cazul implementării scenariului propus de Volodimir Zelenski pentru crearea unei așa-numite „zone demilitarizate” în Donbas (regiunile ucrainene Donețk și Lugansk), Moscova ar putea desfășura în zona unități ale Gărzii Naționale (Rosgvardia), în locul unităților regulate ale armatei ruse, informează The Moscow Times.

Anunțul a fost făcut de Iuri Ușakov, consilier al lui Vladimir Putin și membru al grupului de negociere al Rusiei cu Ucraina.

„Indiferent de situație, acest teritoriu este teritoriul Federației Ruse și va fi sub controlul administrațiilor noastre”, a spus Ușakov.

Rosgvardia sunt forțe militare de „securitate internă” ale Rusiei, echivalente jandarmeriei, dar care se află sub directa subordonare a lui Vladimir Putin.

„Un armistițiu poate veni doar după retragerea trupelor ucrainene. Și ce se va întâmpla în continuare – acest lucru poate fi discutat, după părerea mea. Pentru că este foarte posibil să nu existe trupe directe, nici ruse, nici ucrainene. Da, dar va exista Garda Națională, va fi poliția noastră, va fi tot ce este necesar pentru a menține ordinea și a organiza viața”, a spus Ușakov în cadrul unui interviu acordat publicației Kommersant.

Cel mai nou plan de pace al ucrainenilor

12 Dec

Cel mai nou plan de pace al Ucrainei propune soluționarea problemei Donbasului prin crearea unei „zone economice libere” în regiune, acolo putând fi stimulate interesele americane de afaceri – o încercare de a-l convinge pe președintele american, Donald Trump, să accepte un deznodământ în favoarea Ucrainei, scrie Politico, vineri.

Trump, care a părut pesimist cu privire la posibilitatea unui succes în negocierile de pace, spune că „știe” de planul în 20 de puncte pe care Ucraina l-a trimis la Casa Albă, miercuri, conform purtătoarei de cuvânt Karoline Leavitt.

Volodimir Zelenski a vorbit despre această propunere, sugerând că rămâne de discutat cine va controla politic această zonă tampon în estul Ucrainei, dar că, pe baza propunerilor sale, nu vor avea voie să aibă prezență militară acolo nici Rusia, nici Ucraina.

Zelenski spune că acesta este compromisul pe care-l face Ucraina față de planul inițial în 28 de puncte, despre care americanii spun că a fost produs la Washington, dar care includea prevederi pro-ruse și care ar fi însemnat preluarea puterii de către Rusia în regiune.

„SUA văd Ucraina ca fiind mai slabă și mai ușor de influențat decât Rusia”

El a precizat, însă, că Ucraina se va retrage din Donbas doar după ce va primi garanții de securitate robuste din partea aliaților săi că o nouă agresiune nu va mai avea loc.

Două surse familiarizate cu discuția au declarat anonim că este puțin probabil ca Rusia să accepte un astfel de plan. El a fost gândit împreună cu liderii europeni în timpul acestei săptămâni.

Trump, spun sursele citate, încă vede Ucraina ca fiind mai slabă și mai influențabilă decât Rusia, mai ales în contextul recentului scandal de corupție care i-a slăbit leadership-ul politic și care a dus la demiterea lui Andrii Iermak, puternicul șef de cabinet al lui Zelenski.

„Casa Albă se folosește de acest recent scandal de corupție pentru a pune presiune pe Zelenski”, a declarat una dintre surse. Sursa citată mai spune și că este puțin probabil ca europenii și ucrainenii să mai facă vreo schimbare la planul propus, deși i-au cerut lui Trump să vină în Europa pentru noi discuții.

Leavitt nu a precizat ce crede Trump despre propunerea revizuită a lui Zelenski și europeni. Ea a spus doar că administrația Trump e posibil să trimită un reprezentant pentru discuțiile de la Paris din weekend, dar asta doar dacă există șansa obținerii unui acord.

„Dacă există o șansă reală să semnăm un acord de pace, dacă ni se pare că aceste întâlniri sunt demne de a pierde timpul cuiva din SUA în weekend, atunci vom trimite un reprezentant”, a spus Leavitt.

„Rămâne de văzut dacă o pace reală poate fi obținută, dar (Trump – n. red.) este sătul de întâlniri de dragul întâlnirii”, a adăugat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.

Europenii se declară pregătiți să garanteze pacea în Ucraina

Conform oficialilor din două țări implicate în discuții, Steve Witkoff intenționează să participe la discuțiile de pace cu oficialii de securitate națională, în weekend.

Trump este de părere că garanțiile de securitate pe care le cere Zelenski, menite să descurajeze Rusia din a mai ataca Ucraina din nou, trebuie să vină în principal din partea europenilor.

Zelenski a declarat, joi, că el și echipa lui au avut o discuție cuprinzătoare și constructivă pe tema garanțiilor de securitate cu secretarul de stat Rubio, cu secretarul apărării, Pete Hegseth, cu Witkoff, cu Kushner, dar și cu oficiali militari și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Un oficial european din domeniul apărării a declarat anonim că, pe baza discuțiilor interne, aliații de pe continent plănuiesc să mute trupe și echipament de supraveghere militară în Ucraina – trupe ale coaliției de apărare a Ucrainei ar folosi drone pentru monitorizarea respectării planului de pace, iar deși militari ar urma să fie desfășurați la sol, în Ucraina, ei „nu vor participa la lupte de pe front”.

În timpul unei vizite recente la Washington, ministrul britanic al apărării, John Healey, a declarat că Coaliția Voluntarilor este „pregătită să facă mare parte din treabă în Europa, pe lângă faptul că va contribui la garanțiile de securitate despre care a vorbit președintele Trump”.

„Suntem pregătiți să ne implicăm și vom ajuta la stabilirea unei păci pe termen lung și pentru protejarea acordului pe care președintele Trump vrea să-l negocieze”.

În ultimele luni, Trump a exclus în mod repetat un viitor în NATO al Ucrainei. Planul revizuit de pace, însă, a eliminat prevederea că Ucraina nu va avea voie să adere.

O temă spinoasă este și cea a alegerilor din Ucraina, pe care rușii și americanii le cer în cor, Trump preluând aproape integral propaganda Kremlinului în această privință.

Angajamentul lui Zelenski de a organiza noi alegeri imediat după obținerea unui acord ar putea să nu fie suficientă pentru a satisface regimul de la Kremlin, însă. Rușii cer în continuare controlul total asupra regiunii Donbas și garanții că Ucraina nu va putea vreodată să se alăture NATO.

x close