Două mandate internaționale de arestare au fost emise, marți, de Curtea Penală Internațională pe numele liderului suprem al talibanilor și al președintelui Curții Supreme din Afganistan. Ambii sunt acuzați de crime împotriva umanității pentru persecutarea sistematică a fetelor și femeilor. Liderii talibani au fost direct responsabili de adoptarea unor politici care au privat fetele și femeile de „educație, intimitate și viață de familie, precum și de libertățile de mișcare, exprimare, gândire, conștiință și religie”, relatează The Guardian. Mai mult, spun procurorii, orice opoziție a femeilor a fost reprimată brutal prin viol, tortură și chiar omoruri.
Potrivit instanței, există „motive rezonabile” să se creadă că liderul suprem al talibanilor, Haibatullah Akhundzada, și președintele Curții Supreme talibane, Abdul Hakim Haqqani, au „comis, prin ordin, incitare sau complicitate, crima împotriva umanității de persecutare (…) pe criterii de gen, împotriva fetelor și femeilor”.
„Deși talibanii au impus anumite interdicții întregii populații, ei au vizat în mod special fetele și femeile, pe criterii de gen, privându-le de drepturi și libertăți fundamentale”, a transmis instanța cu sediul la Haga.
„Această persecuție continuă implică numeroase încălcări grave ale drepturilor fundamentale ale victimelor, contrare dreptului internațional, inclusiv dreptul la integritate fizică și autonomie, la liberă circulație și liberă exprimare, la educație, la viață privată și de familie, precum și la liberă întrunire.
(...) Opoziția sau rezistența percepută față de talibani a fost – și continuă să fie – reprimată brutal prin comiterea de crime precum omorul, încarcerarea, tortura, violul și alte forme de violență sexuală, dispariția forțată și alte acte inumane.”, a transmis procurorul Karim A.A. Khan într-o declarație publică.
Persecutarea femeilor a început din momentul în care talibanii au preluat controlul asupra Afganistanului, în august 2021, și continua în ianuarie 2025, când procurorul-șef al CPI a solicitat pentru prima dată emiterea mandatului.
„Acești doi afgani sunt responsabili direct de persecutoarea fetelor și femeilor. (...) Această persecuție sistematică a presupus o violare severă a drepturilor femeilor, contrare dreptului internațional. (...) În plus, și alte persoane au fost vizate pentru că anumite forme de exprimare a sexualității și/sau identității de gen erau considerate incompatibile cu politica talibanilor privind genul, dar și aliații fetelor și femeilor. (...) Vom depune cereri pentru alte mandate de arestare pe numele altor lideri talibani în curând.”, a mai transmis procurorul.
„De patru ani, talibanii ne spun să tăcem, să stăm în case”
Activistele pentru drepturile omului din Afganistan au cerut ca sistemul taliban de privare a femeilor și fetelor de drepturi și libertăți și impunerea segregării să fie recunoscut ca apartheid de gen.
Tahera Nasiri, activistă pentru drepturile femeilor din Afganistan stabilită în prezent în Canada, a declarat că mandatul de arestare este o recunoaștere a abuzurilor suferite de femeile afgane.
„De patru ani, talibanii ne spun să tăcem, să stăm în case, să ne acoperim fețele, să renunțăm la educație, la vocile noastre și la visurile noastre.
Acum, o instanță internațională spune: «Destul. Acestea sunt acțiuni criminale.»
Chiar dacă Akhundzada și Haqqani nu vor ajunge niciodată în fața instanței, poartă acum stigmatul de criminali internaționali
Nu mai sunt doar liderii Afganistanului – sunt persoane căutate”, a spus ea pentru The Guardian.
Parwana Ibrahimkhail Nijrabi, fostă prizonieră a talibanilor, stabilită acum în Germania, a spus: „A-i aresta pe acești oameni nu va fi ușor, mai ales că unele țări încă întrețin relații cu talibanii. Dar sper ca statele membre ale CPI să ia acest lucru în serios și să acționeze pentru arestarea lor.”
De când au revenit la putere, talibanii au interzis femeilor să muncească în posturi plătite și au interzis educația secundară pentru fete, emițând totodată o serie de decrete care le interzic femeilor să participe la viața publică, inclusiv să meargă în parcuri sau chiar să vorbească în public.
Ce este apartheidul de gen
Activistele pentru drepturile femeilor au cerut ca sistemul taliban de privare a femeilor și fetelor de drepturi și libertăți și impunerea segregării să fie recunoscut ca apartheid de gen.
Apartheidul de gen este un termen folosit pentru a descrie segregarea sistematică și opresiunea instituționalizată a persoanelor pe baza genului, în special împotriva femeilor și fetelor, prin legi, politici și practici care le exclud sau le limitează sever drepturile și libertățile fundamentale.
În esență, apartheidul de gen înseamnă:
- Separarea forțată a femeilor și bărbaților în spații publice și instituții.
- Negarea accesului la educație, muncă, servicii medicale sau viață publică pentru femei și fete.
- Impunerea unor coduri stricte de comportament și îmbrăcăminte, sub amenințarea cu pedepse.
- Controlul vieții personale (căsătorii forțate, lipsa libertății de mișcare sau de exprimare).
Organizațiile pentru drepturile omului au cerut comunității internaționale să sprijine CPI în punerea în aplicare a mandatelor de arestare.
Liderii de rang înalt ai talibanilor sunt acum persoane căutate pentru presupusa persecutare a femeilor, fetelor și a persoanelor cu identitate de gen non-conform”, a spus Liz Evenson, directoare pentru justiție internațională la Human Rights Watc
În iunie, ONU a acuzat talibanii că au eliminat protecțiile legale pentru femei și că au transformat sistemul de justiție într-un instrument de consolidare a unui „sistem instituționalizat de opresiune, persecuție și dominație de gen”.
Raportul ONU a evidențiat și suspendarea legii împotriva violenței asupra femeilor, care includea protecții împotriva violului și a căsătoriilor forțate.
Când a anunțat, în ianuarie, că va solicita mandatele de arestare, procurorul-șef al CPI, Karim Khan, a declarat că cei doi lideri sunt „responsabili penal” pentru persecutarea pe criterii de gen în Afganistan și că va urmări emiterea de mandate și pentru alți lideri talibani.
„Angajamentul nostru de a urmări tragerea la răspundere pentru crimele bazate pe gen, inclusiv persecuția pe criterii de gen, rămâne o prioritate absolută”, a declarat el.
Amnesty International a cerut, de asemenea, comunității internaționale să recunoască apartheidul de gen ca o crimă în dreptul internațional.
Ştiri video recomandate
