Cu o arhitectură desprinsă parcă din povești, un castel construit de suedezi, un parc amenajat în stil englez și ziduri medievale, la o primă vedere, vizitatorii ar putea crede că au ajuns într-o țară nordică. În realitate însă, acesta este Vîborg, un mic oraș la nord-est de Sankt Petersburg, unde din ce în ce mai mulți ruși călătoresc pentru iluzia că se află în Occident, relatează The Moscow Times.
Restricțiile de călătorile impuse rușilor după invazia pe scară largă a Ucrainei au limitat accesul cetățenilor din Rusia în Europa, așa că Vîborg trece printr-o perioadă de boom turistic.
Potrivit autorităților locale, numărul anual de vizitatori a crescut de la 1,3 milioane în 2022 la 1,9 milioane în 2025 și se estimează că va ajunge la 2,1 milioane în 2026.
Rezervările la hoteluri pentru vacanța de iarnă sunt cu 22% mai mari decât în urmă cu un an, a anunțat Uniunea Rusă a Industriei Turismului.
Turnirurile cavalerești, târgurile și delicatesele în stil medieval le oferă vizitatorilor atmosfera unui Crăciun european, fără să fie nevoiți să părăsească Rusia.
Însă războiul din Ucraina nu poate fi uitat complet. Tensiunile dintre Rusia și Finlanda, stat membru NATO, a cărei graniță e la doar 30 de kilometri distanță de Vîborg, planează asupra vieții din acest oraș pitoresc.
La doar câteva străzi de gara orașului, un panou publicitar pentru recrutare militară îi întâmpină pe vizitatori cu imagini ale soldaților sovietici din Al Doilea Război Mondial, alături de cele ale militarilor ruși care luptă în Ucraina.
În martie, Vîborgul a fost pentru prima dată ținta unui atac cu drone ucrainene. Potrivit relatărilor, în urma atacului au fost avariate acoperișul unei clădiri istorice din perioada finlandeză și un spărgător de gheață de patrulare aflat în construcție pentru Paza de Coastă a Serviciului Federal de Securitate (FSB).
„În ultima vreme, internetul mobil nu mai funcționează uneori în timpul atacurilor. Dar, în rest, lucrurile sunt destul de normale”, a declarat o tânără care lucrează ca barista la cafeneaua Penka.
Iluzia unui oraș occidental
Fondat de cruciații suedezi în 1293, ca fortăreață pe țărmul Golfului Finlandei, orașul a fost cucerit de trupele lui Petru cel Mare în 1710, în timpul Marelui Război al Nordului.
În 1812, a devenit parte a Marelui Ducat al Finlandei, un teritoriu autonom din cadrul Imperiului Rus.
Când Finlanda și-a declarat independența, în 1917, Vîborgul, cunoscut în finlandeză sub numele de Viipuri, a rămas în interiorul granițelor sale și a devenit al doilea oraș ca mărime al țării, după Helsinki.
Finlanda a cedat Vîborgul Uniunii Sovietice în 1940, după Războiul de Iarnă, început în anul precedent prin invadarea țării de către sovietici.
Trupele finlandeze au recucerit orașul în 1941, în timp ce Finlanda lupta alături de Germania nazistă împotriva Uniunii Sovietice. Forțele sovietice au cucerit însă din nou orașul în 1944. Populația finlandeză a fost evacuată și obligată să-și abandoneze definitiv locuințele.
Strămutarea de atunci seamănă izbitor cu scenele care au loc astăzi în estul Ucrainei, unde înaintarea forțelor ruse a alungat zeci de mii de oameni din casele lor. În narațiunea istorică oficială a Rusiei însă, invazia sovietică a Finlandei este adesea minimalizată.
„Când Finlanda ne-a predat acest oraș”, a spus un ghid care însoțea un grup de elevi, făcând o pauză în timp ce căuta cuvântul potrivit, „au luat multe artefacte de preț din muzee. Nu a mai rămas absolut nimic aici”.
Urmele trecutului finlandez al orașului Vîborg pot fi găsite și astăzi pe străzile sale. O reclamă decolorată a companiei finlandeze Uuttaus Oy încă se mai vede pe zidul de cărămidă al unei vechi fabrici.
Biblioteca orașului, proiectată de arhitectul finlandez Alvar Aalto și considerată un reper al funcționalismului nordic din anii 1930, a fost restaurată de specialiști ruși și finlandezi în cadrul unui proiect comun finalizat în 2013. Secțiunea dedicată istoriei locale conține numeroase cărți publicate în comun de Rusia și Finlanda.
Într-un cimitir vechi se află mormintele soldaților finlandezi, iar unele magazine continuă să vândă produse finlandeze aduse în Rusia în pofida sancțiunilor.
Până acum câțiva ani, nu era neobișnuit să auzi oameni vorbind finlandeza pe străzile înguste ale orașului Vîborg.
Croazierele turistice din orașul finlandez Lappeenranta către Vîborg erau populare, iar finlandezii cu rădăcini în Vîborg veneau să viziteze locurile de origine ale strămoșilor lor. Mulți finlandezi treceau, de asemenea, granița cu mașina pentru a cumpăra benzină mai ieftină decât în țara lor.
„Mergeam în Finlanda să cumpărăm pește și alte produse, în excursii de o zi cu autocarul din Sankt Petersburg”, a declarat Anna, în vârstă de 26 de ani, care a cerut ca numele său de familie să nu fie dezvăluit, din motive de siguranță.
„Înainte de 2022, nu era greu să obții o viză. Finlandezii ne primeau cu căldură. Era o lume diferită, mai deschisă și mai prietenoasă”
O altă rusoaică, Maria, în vârstă de 23 de ani, a deplâns la rândul ei pierderea acestor legături transfrontaliere.
„În Lappeenranta, chiar dincolo de graniță, sunt multe familii ruso-finlandeze. Iar în Vîborg circulau înainte atât de multe mașini cu numere de înmatriculare finlandeze”, a spus ea, cerând, de asemenea, ca numele său de familie să nu fie dezvăluit.
Părinții Mariei au cumpărat un teren în apropiere de Vîborg cu puțin timp înainte de invazia pe scară largă.
„Tata credea că va putea merge în Finlanda să-i cumpere mamei croissante. Apoi a început războiul”, a povestit ea.
Astăzi, turiștii din Vîborg sunt în covârșitoare majoritate ruși. Turiștii chinezi care vin în excursii de o zi din Sankt Petersburg reprezintă cea mai mare parte a vizitatorilor străini.
O graniță care desparte
Invazia pe scară largă a Ucrainei a determinat Finlanda să adere la NATO în 2023. Ulterior, Helsinki a închis granițele terestre cu Rusia, pe fondul creșterii numărului de migranți sosiți în țară, fenomen pe care statul nordic l-a pus pe seama Moscovei.
Restricțiile impuse turiștilor ruși au redus și mai mult posibilitățile de călătorie între cele două țări.
De atunci, tensiunile dintre cele două state au continuat să se amplifice.
Patru drone ucrainene care vizau Rusia și-au deviat traiectoria și s-au prăbușit în Finlanda în martie și aprilie. În mai, o alertă privind dronele a dus la suspendarea temporară a zborurilor pe aeroportul din Helsinki.
Peste 5.000 de militari din șapte țări NATO au participat în aceeași lună la exercițiul Northern Star, desfășurat în regiunea Kainuu din Finlanda, în timp ce armata finlandeză a organizat propriile exerciții, denumite Karelian Sword.
În septembrie, Finlanda a anunțat că a încheiat construirea a 200 de kilometri de gard de-a lungul unor porțiuni ale graniței cu Rusia.
O altă alertă de securitate a apărut în această lună, când autoritățile finlandeze au dezvăluit că suspectează tentative de pătrundere în locuințele mai multor membri ai Parlamentului.
Incidentele au alimentat speculațiile privind posibile încercări ale Rusiei de a intimida politicienii finlandezi care susțin ajutorul militar pentru Ucraina. Autoritățile nu au identificat însă public persoanele responsabile și nici nu au stabilit un posibil motiv.
În pofida rupturii dintre cele două țări, Anna a spus că speră ca granița să redevină, în cele din urmă, un loc al schimburilor și al interacțiunilor.
„Cred că, mai devreme sau mai târziu, relațiile se vor încălzi și vom începe din nou să călătorim în Finlanda”, a spus ea.
Pentru Maria, ruptura se simte prin pierderea vizitelor obișnuite în familie.
„Cumpăram de acolo alimente și electrocasnice. Totul era de bună calitate. Mama are și o prietenă acolo, căsătorită cu un finlandez. Dar, de când a început războiul, nu am mai putut merge. Voi mai putea merge vreodată acolo? Depinde de o singură persoană, al cărei nume de familie începe cu 'P'”, a spus ea.
