După luni de ezitări și o atitudine ambiguă față de războiul din Ucraina, președintele american Donald Trump și-a schimbat radical poziția față de Vladimir Putin. O influență decisivă a avut-o cancelarul german Friedrich Merz, care, prin diplomație directă, contacte personale și o ofertă de miliarde pentru armament american, a reușit să-l convingă pe liderul de la Casa Albă să înarmeze din nou Kievul, scrie The Wall Street Journal.
După ce a văzut imaginile cu bombardamentele rusești asupra orașelor ucrainene, difuzate târziu în seara de 11 iulie, președintele Donald Trump l-a sunat pe cancelarul german Friedrich Merz pe telefonul mobil pentru a-și exprima frustrarea față de continuarea atacurilor lui Vladimir Putin, potrivit a două surse familiare cu discuția.
Merz a fost surprins, spun sursele, dar și-a dat seama rapid că Trump își pierduse răbdarea cu președintele rus. Trump i-a spus că este acum pregătit să accepte oferta pe care Merz o făcuse cu câteva zile înainte: Germania să folosească fonduri proprii pentru a cumpăra arme fabricate în SUA pentru Ucraina, au relatat cei doi oficiali.
„Președintele Trump și-a exprimat frustrarea față de Putin atât public, cât și în privat”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly. „El vrea să oprească vărsarea de sânge și să pună capăt acestui război brutal, motiv pentru care vinde arme americane membrilor NATO.”
Luni, Trump i-a dat un ultimatum lui Putin ca în 50 de zile să înceapă negocieri serioase, a anunțat un pachet major de armament pentru Ucraina – care va fi finanțat de țările membre NATO – și a amenințat cu impunerea unor sancțiuni economice suplimentare împotriva Moscovei dacă nu face progrese în direcția păcii.
Aceste decizii vin după o campanie de luni de zile dusă de liderii europeni – care considerau că Putin nu are intenția să negocieze și vizează mai degrabă ocuparea de noi teritorii – pentru a-l convinge pe Trump să înarmeze Kievul și să exercite presiuni asupra Moscovei pentru negocieri autentice.
Germania, Franța, Marea Britanie și alte state europene și-au intensificat dialogul cu administrația americană, deschizând canale confidențiale de comunicare cu oficiali-cheie din cercul lui Trump.
Alexander Stubb, președintele Finlandei, s-a împrietenit cu Trump în timpul unui turneu de golf în Florida, potrivit declarațiilor celor doi lideri și oficialilor finlandezi.
Merz l-a vizitat pe Trump la Casa Albă pe 5 iunie și a vorbit apoi cu el aproape săptămânal, spun oficiali germani
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, i-a trimis mesaje elogioase lui Trump, exprimându-și susținerea pentru frustrările liderului american față de Israel și Iran și eforturile de a menține un armistițiu între cele două.
În timpul summitului NATO desfășurat în Olanda, pe 25 iunie, statele membre au anunțat că vor cheltui 5% din PIB pentru apărare, o cerere veche a lui Trump. În lunile precedente, liderii europeni l-au convins pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să vorbească direct cu Trump și să accepte necondiționat negocierile cu Putin.
În culise, oficialii europeni au cultivat relații cu membri ai cabinetului american considerați mai favorabili Ucrainei, inclusiv secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, și secretarul de stat, Marco Rubio, precum și cu o rețea de congresmeni republicani pro-Ucraina.
Vicecancelarul german Lars Klingbeil s-a întâlnit cu Bessent, care a spus că îl va convinge pe Trump atât în privința sancțiunilor, cât și a livrărilor de arme, potrivit oficialilor germani. Ministrul german de externe Johann Wadephul a avut contacte cu Rubio, conform unor surse familiare cu discuțiile confidențiale. Trezoreria a refuzat să comenteze, iar Departamentul de Stat nu a răspuns solicitărilor de declarații.
„Facem asta în interesul nostru propriu”, a declarat marți Merz. El a adăugat că SUA și Europa sunt acum aliniate: „Aceasta va ajuta Ucraina să se apere în fața campaniei de teroare cu bombe a Rusiei. Doar astfel va crește presiunea asupra Moscovei pentru a negocia, în sfârșit, pacea.”
Între timp, marți, Trump a declarat că SUA nu intenționează să furnizeze Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune în cadrul noului pachet de ajutor și a avertizat Kievul să nu vizeze Moscova. Declarațiile sale, făcute în fața jurnaliștilor la Casa Albă, reflectă stilul său oscilant între presiuni asupra Rusiei și Ucrainei.
La începutul lunii, Trump i-ar fi sugerat lui Zelenski să ducă războiul pe teritoriul rus și l-ar fi întrebat dacă Kievul este capabil să lovească Moscova și Sankt Petersburg, potrivit unui oficial ucrainean familiar cu conversația. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a oferit marți o altă interpretare a apelului telefonic din 4 iulie, spunând că Trump „doar a pus o întrebare, nu a încurajat continuarea violenței”.
Merz a reușit să stabilească o relație mai bună cu Trump decât liderii germani anteriori
Un factor esențial a fost capacitatea sa de a promite fonduri substanțiale pentru armele americane, după ce a modificat Constituția Germaniei pentru a permite împrumuturi aproape nelimitate, un pas pe care predecesorii săi nu au reușit să-l facă.
„Merz a găsit cheia potrivită și acum poate vorbi cu Trump direct pe mobil și face diplomație cu cecul în mână”, a declarat Nico Lange, fost oficial german de rang înalt în domeniul apărării. „Spre deosebire de [președintele francez Emmanuel] Macron și alții, el chiar poate pune banii acolo unde este vorba.”
Doi consilieri ai lui Merz spun că marea lor reușită a fost momentul în care Trump a renunțat la neutralitatea sa între Moscova și Kiev, desemnând clar Rusia drept agresor și acceptând reluarea livrărilor de arme. „Până la urmă, vorbele nu sunt suficiente. E nevoie de fapte. De rezultate,” a spus Trump în Biroul Oval, în timpul întâlnirii de luni cu Rutte.
„Pete, ce se întâmplă?”
Cu aproximativ două săptămâni în urmă, Pentagonul anunțase că va opri furnizarea de sisteme de apărare aeriană Patriot și alte arme de precizie către Ucraina. Aflând această veste, Merz a cerut o convorbire telefonică cu Trump. Apelul a avut loc pe 3 iulie, cu Trump sunând din Biroul Oval, alături de secretarul Apărării, Pete Hegseth.
„Te-am sunat ca să-ți urez La Mulți Ani de 4 iulie și să-ți fac o ofertă,” i-a spus Merz, potrivit unor surse apropiate discuției.
Oferta era ca Germania să cumpere două sisteme Patriot pentru Ucraina, în contextul în care SUA oprise exportul lor. Însă Trump părea să nu fie la curent cu decizia privind oprirea livrărilor.
„Pete, ce se întâmplă?” a întrebat Trump, conform celor familiarizați cu apelul. Câteva zile mai târziu, Pentagonul și-a schimbat decizia. Departamentul Apărării nu a făcut comentarii.
În timpul apelului, Trump s-a plâns că Putin îl duce cu vorba, deși nu a promis atunci vânzarea celor două sisteme Patriot către Germania.
Vineri, după ce a văzut noi imagini dramatice din Ucraina, Trump l-a sunat spontan pe Merz și i-a oferit nu două, ci cinci sisteme Patriot. Liderul german a acceptat imediat, deși va trebui să negocieze finanțarea cu ceilalți lideri europeni, spun surse apropiate gândirii sale.
Germania va trimite probabil două dintre propriile sale sisteme Patriot către Ucraina și va comanda înlocuirea lor din SUA, cu un cost estimat de aproximativ 2 miliarde de dolari. Norvegia va cumpăra unul dintre sisteme, iar Rutte a menționat Canada, Danemarca și Finlanda ca alți potențiali contribuitori.
„Un lucru este clar, și acesta este și un apel către toate celelalte state membre NATO din Europa: trebuie cu toții să deschidem acum portofelele”, a declarat luni ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, în timpul unei vizite în SUA.
Ştiri video recomandate
