Rusia se grăbește să pună frână uriașei piețe ilicite de date personale scurse, un ecosistem întunecat exploatat de ani de zile de jurnaliști de investigație, polițiști și grupări criminale, scrie The Guardian.
De mai bine de un deceniu, așa-numita piață rusească „probiv” – un termen derivat din verbul care înseamnă „a străpunge” sau „a introduce într-o bază de căutare” – a funcționat ca o economie paralelă a informației. Ea s-a bazat pe o rețea de oficiali corupți, polițiști rutieri, angajați de bancă și personal de securitate de nivel inferior, dispuși să vândă acces la baze de date guvernamentale sau corporative restricționate.
Deși baze de date scurse există peste tot în lume, amploarea și folosirea obișnuită a sistemului probiv sunt specifice Rusiei. Piața s-a dezvoltat din infrastructura profund coruptă a statului și a devenit indispensabilă atât pentru cei care voiau să exploateze sistemul, cât și pentru cei care încercau să îl expună.
Pentru o taxă modestă – uneori chiar și doar 10 dolari – cumpărătorii pot obține numere de pașaport, adrese, istoricul călătoriilor, înmatriculări auto și dosare interne de poliție. La nivel mai înalt, se pot cumpăra dosare complete despre persoane, inclusiv date despre apeluri și deplasări.
Probiv, a cărei utilizare rămâne controversată printre jurnaliștii ruși, a stat la baza unor investigații de mare profil, inclusiv urmărirea unității FSB responsabile de otrăvirea lui Alexei Navalnîi.
A fost folosită însă și de poliție și serviciile de securitate, care apelau în mod curent la piața neagră pentru a urmări activiști, opozanți și orice persoană ieșită din grațiile statului.
„Este unul dintre paradoxurile Rusiei moderne: pe de o parte, aceste servicii sunt ilegale și se bazează pe date scurse, dar pe de altă parte sunt mult mai comode pentru munca zilnică a poliției decât multitudinea bazelor oficiale”, spune Andrei Zaharov, jurnalist de investigație care a publicat recent o carte despre probiv.
Însă pe măsură ce războiul din Ucraina a intrat în al patrulea an, Kremlinul a început să vadă probiv nu ca pe o conveniență tolerată, ci ca pe o amenințare.
Rețele de escrocherie telefonică au început să folosească datele scurse la scară industrială, iar serviciile de informații ucrainene au învățat să exploateze acest peisaj informațional extrem de permeabil pentru a identifica și asasina oficiali militari în interiorul Rusiei.
În timpul sesiunii sale anuale de întrebări și răspunsuri cu națiunea anul trecut, chiar președintele Vladimir Putin a recunoscut că un prieten apropiat a fost victima unei escrocherii telefonice.
Acela, spune Zaharov, a fost semnalul pentru ca serviciile de securitate să înceapă reprimarea pieței probiv. În ultimul an, Putin a semnat legi prin care a înăsprit pedepsele pentru scurgerile de date, impunând până la 10 ani de închisoare pentru accesarea sau distribuirea unor astfel de informații.
Serviciile de securitate au început, de asemenea, o vânătoare agresivă a operatorilor probiv, arestând brokeri și vizând infrastructura pe care aceștia se bazau. Printre cele mai sonore arestări se numără echipa din spatele Usersbox, unul dintre cele mai folosite și mai ieftine servicii.
Dar războiul Kremlinului împotriva probiv pare să fi avut efectul invers, spune Zaharov. Mulți dintre operatorii și brokerii importanți ai pieței s-au mutat în străinătate, unde sunt mult mai puțin constrânși de înțelegeri informale cu serviciile de securitate sau de teama unei arestări imediate.
„Înainte, încă mai colaborau cu serviciile sau se mai gândeau de două ori înainte să publice ceva extrem de sensibil. Acum nu mai au nicio frână”, spune Zaharov. „Aruncă în piață o scurgere sensibilă după alta”.
El a menționat uriașa bază de date FSB „Kordon-2023”, scursă online anul trecut, care conținea detalii despre persoanele care au trecut granițele Rusiei între 2014 și 2023. Zaharov a descris-o drept una dintre cele mai mari și mai semnificative scurgeri de până acum.
Servicii cunoscute precum Himera, care anterior cooperau cu autoritățile, și-au schimbat cursul: grupul a anunțat că a tăiat accesul autorităților la date și și-a relocat întregul personal.
Și hackerii ucraineni s-au implicat. De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei, hackeri pro-ucraineni și alte grupuri de informații au pătruns în repetate rânduri în sisteme de stat și comerciale din Rusia, furând date și publicându-le deschis – adesea gratuit și, în mare parte, din motive ideologice.
Anul trecut, grupul ucrainean KibOrg a publicat online o bază de date aparținând clienților Alfa Bank, cea mai mare bancă privată comercială din Rusia.
Scurgerea ar fi conținut date personale despre aproximativ 24 de milioane de indivizi și peste 13 milioane de organizații.
„Luate împreună”, spune Zaharov, „nu a fost niciodată mai ușor decât acum să găsești date private ale rușilor pe piață”.