În fiecare zi de la începutul războiului din Iran, oficialii militari americani fac un montaj video pentru președintele Donald Trump, care prezintă înregistrări cu cele mai mari și mai reușite atacuri asupra țintelor iraniene din ultimele 48 de ore, au declarat trei actuali oficiali americani și un fost oficial american. Montajul zilnic durează, de obicei, aproximativ două minute, iar alteori mai mult. Unul dintre oficiali a descris fiecare videoclip zilnic ca o serie de clipuri cu „chestii care explodează”, scrie NBC News.
Rezumatul bombardamentelor Comandamentului Central al SUA asupra echipamentelor și siturilor militare iraniene nu este singura informare pe care Trump o primește despre război. De asemenea, el este în contac, prin conversații, cu consilieri militari și de informații de rang înalt șii lideri străini, au declarat oficialii.
Briefingul video alimentează îngrijorările unora dintre aliații lui Trump, că acesta ar putea să nu primească, sau să nu ”absoarbă”, imaginea completă a războiului, aflat acum la a patra săptămână, au declarat doi dintre actualii oficiali și fostul oficial.
Aceștia au spus că videoclipurile alimentează și frustrarea tot mai mare a lui Trump față de relatările despre război. Trump a subliniat succesul prezentat în videoclipurile zilnice pentru a se întreba, în privat, de ce administrația sa nu poate influența mai bine narațiunea publică, întrebându-și consilierii „de ce presa nu pune accentul pe ceea ce vede el”, a declarat unul dintre actualii oficiali americani și fostul oficial american.
Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a respins ideea că Trump nu primește informații despre întreaga gamă de evoluții ale războiului, atât succese, cât și eșecuri.
„Aceasta este o afirmație absolut falsă venită din partea cuiva care nu a fost prezent în încăpere. Oricine a fost prezent la conversații cu președintele Trump știe că acesta caută și solicită în mod activ opiniile tuturor celor prezenți în încăpere și se așteaptă la onestitate deplină din partea tuturor consilierilor săi de top”, a spus Leavitt într-un comunicat.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului Apărării, Sean Parnell, a declarat într-un comunicat că „operațiunea Epic Fury a fost un succes covârșitor, forțele noastre executând misiunea cu o precizie de neegalat și atingând fiecare obiectiv stabilit de la început”.
„Secretarul de Război, Pete Hegseth, este în comunicare constantă cu președintele Trump cu privire la fiecare aspect al Operațiunii Epic Fury. Suntem mândri de performanța excepțională a luptătorilor noștri și rămânem pe deplin încrezători în deciziile comandantului-șef”, a spus Parnell.
Unul dintre oficialii americani a declarat că, deși discuțiile despre operațiunile militare sensibile sunt limitate la un grup mai restrâns, „Trump continuă să solicite opinii pe scară largă și încurajează fiecare participant să își exprime opiniile cu sinceritate”. Oficialul a adăugat că Trump preia frecvent apeluri de la o gamă largă de consilieri externi, ascultându-i în mod regulat pe aceștia și cunoscându-le opiniile publice.
Opinia publică despre război rămâne puternic divizată pe criterii partizane, potrivit sondajelor NBC News din această lună, deși majoritatea alegătorilor se opun modului în care Trump a gestionat războiul.
În cadrul mișcării „Make America Great Again” a lui Trump, însă, sprijinul este covârșitor: respondenții autoidentificați la sondajul MAGA au acordat un grad de aprobare de 100% lui Trump, 90% susținând acțiunea sa militară în Iran.
Întrebarea despre cum un președinte consumă informații, în special despre evoluțiile negative, și ce detalii sunt împărtășite de consilieri poate fi deosebit de acută în timp de război. Pentru orice președinte, consilierii au trebuit dintotdeauna să găsească un echilibru între oferirea unei imagini complete a evenimentelor și accentuarea succeselor în atingerea obiectivelor principale.
În timpul războaielor anterioare, de la Vietnam la Irak și Afganistan, administrațiile au fost acuzate că au cedat „gândirii de grup” atunci când îl informau pe președinte, oficialii și comandanții militari minimalizând sau omițând fapte incomode și refuzând să recunoască semnele care arătau că strategia lor eșua.
Președintele Lyndon Johnson s-a plâns că relatările televizate americane despre conflictul din Vietnam au fost înșelătoare și excesiv de negative, iar administrația lui George W. Bush acuza jurnaliștii că se concentrează pe mașinile-capcană în loc să se concentreze pe progresele înregistrate în reconstrucția Irakului.
Actualii și foștii oficiali americani au declarat că armata nu îl poate informa pe Trump despre fiecare atac.
„Există sute (N.r. - de atacuri) în fiecare zi și, prin urmare, videoclipul, deși prezintă capacitățile SUA, nu reflectă întreaga amploare a conflictului”, spun ei.
„Nu-i putem spune tot ce se întâmplă”, a declarat un oficial american. Oficialul a remarcat că informările lui Trump tind să obțină un feedback mai bun din partea consilierilor săi atunci când se concentrează pe victoriile SUA.
Per total, a spus oficialul, „informațiile pe care Trump le primește despre război tind să sublinieze succesele SUA, cu relativ puține detalii despre acțiunile iraniene”.
Un exemplu a venit luna aceasta, când cinci avioane de realimentare ale Forțelor Aeriene SUA au fost lovite într-un atac iranian asupra Bazei Aeriene Prince Sultan din Arabia Saudită, potrivit unuia dintre actualii oficiali americani.
„Trump nu a fost informat despre atacuri și a aflat ce s-a întâmplat din presă. Când Trump a întrebat, i s-a spus că avioanele nu au fost grav avariate”, a spus oficialul.
Oficialul a declarat că Trump a reacționat furios la reportaje. Public, el a postat pe Truth Social, numind relatările despre atac înșelător și acuzând organizațiile media că vor ca SUA „să piardă războiul”.
Leavitt a apărat criticile lui Trump la adresa presei.
„Încrederea în mass-media este la un nivel minim istoric, iar acoperirea lor covârșitor de negativă și părtinitoare a Operațiunii Fury, care a fost un succes masiv, dovedește de ce președintele este pe bună dreptate frustrat. Mass-media petrece mai mult timp folosind surse anonime false pentru a semăna haos decât concentrându-se pe succesele și victoriile marii noastre armate a Statelor Unite împotriva regimului iranian”, a declarat Leavitt într-un comunicat.
Unii dintre aliații lui Trump consideră frustrarea sa ca pe un semn al unui „flux limitat de informații”, au declarat doi dintre actualii oficiali americani și fostul oficial american.
Printre preocupările lor se numără și faptul că Trump ar putea să nu fie echipat pentru a lua decizii critice cu privire la opțiunile care i se prezintă pentru posibilii pași următori în război, dacă nu primește o gamă completă de informații despre stadiul conflictului, a declarat fostul oficial și o persoană familiarizată cu situația.
Unii dintre aliații lui Trump au încercat să-i ofere context suplimentar, inclusiv posibile scenarii despre cum ar putea evolua conflictul și opțiuni pentru reducerea acestuia, pentru a lărgi gama de perspective care ajung la el, potrivit fostului oficial și persoanei familiarizate cu situația.
„Recent, unii dintre ei au încercat să aducă în atenția lui Trump noi sondaje, care arată că rata sa de aprobare a scăzut cu câteva puncte de la începutul războiului”, a spus persoana familiarizată.
De la începutul războiului, pe 28 februarie, Trump a influențat și a consumat un flux constant de știri despre acesta. A primit zeci de apeluri telefonice de la jurnaliști, explicându-și pozițiile și sugerând următorii pași. El menține contactul regulat cu liderii străini, inclusiv având conversații aproape zilnice cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și are discuții frecvente cu liderii statelor din Golful Persic, au declarat oficialii.
Și Trump a recunoscut public că a căutat informații în mod independent. Săptămâna trecută, Trump a declarat că a sunat un general militar de rang înalt după ce a văzut o înregistrare video cu USS Abraham Lincoln în flăcări. Trump a spus că generalul i-a afirmat că Iranul a fabricat înregistrarea video folosind inteligență artificială.
„L-am sunat pe general. I-am spus: «Domnule general, ce se întâmplă cu Abraham Lincoln, se pare că arde?»”, a spus Trump la un prânz pentru membrii consiliului de administrație al Centrului Kennedy. El a subliniat că generalul i-a spus: „«Nu, nu arde. Niciun glonț nu a fost tras vreodată în el, domnule. Ei știu mai bine»”
Unul dintre oficialii americani a declarat că USS Abraham Lincoln a fost vizată de mai multe ori de la începutul războiului, dar că atacurile fie nu au reușit să ajungă la navă, fie au fost interceptate.
Trump a mai spus că a văzut înregistrări video fabricate cu „clădiri din Tel Aviv care ardeau din temelii”, precum și în Qatar și Arabia Saudită.
„Și nu ardeau”, a spus el. „Nu au fost lovite. Totul a fost realizat de inteligența artificială.”
Rugată să comenteze informările pe care Trump le primește despre război, biroul directoarei serviciilor naționale de informații, Tulsi Gabbard, a făcut referire la mărturia acesteia în fața Congresului de săptămâna trecută, când le-a spus parlamentarilor că ea și alți oficiali din serviciile de informații „continuă să-i furnizeze președintelui toate informațiile obiective de cea mai bună calitate disponibile pentru a-i informa deciziile”.
Directorul de relații publice al CIA, Liz Lyons, a rezumat într-o declarație de săptămâna trecută mărturia directorului CIA, John Ratcliffe, în fața Congresului, spunând că acesta le-a spus parlamentarilor: „Președintele Trump este informat constant de consilierii săi pe probleme de securitate națională și i se oferă cele mai bune informații disponibile pentru a oferi un avantaj strategic decisiv în luarea deciziilor politice”.
Ratcliffe a declarat la o audiere în Congres săptămâna trecută că îl informează pe Trump „de aproximativ 10 până la 15 ori pe săptămână despre probleme importante de securitate națională”.
Gabbard și Ratcliffe au mai mărturisit că, la Casa Albă, au venit evaluări ale serviciilor secrete înainte de război, conform cărora, în cazul unui atac, Iranul ar putea riposta cu atacuri asupra siturii energetice din Orientul Mijlociu și ar amenința transportul maritim comercial din Strâmtoarea Ormuz, cu posibile repercusiuni asupra prețurilor petrolului și a economiei globale. Însă Trump a sugerat săptămâna trecută că reacția Iranului a fost o surpriză și că „niciun expert” nu a prevăzut un astfel de răspuns.
Îngrijorările legate de război în rândul unor susținători ai lui Trump au ieșit la iveală public săptămâna trecută, când Joe Kent, care până de curând a condus Centrul Național pentru Contraterorism, a declarat că mecanismele interne de control au limitat accesul lui Trump la o gamă mai largă de opinii disidente în timpul războiului.
„Unor mari factori de decizie cheie nu li s-a permis să-și exprime opinia președintelui. Nu a existat o dezbatere aprofundată”, i-a spus Kent lui Tucker Carlson într-un interviu acordat după ce a părăsit administrația.
Leavitt a scris pe rețelele de socializare la acea vreme că Trump „avea dovezi puternice și convingătoare” care au dus la decizia sa de a ataca Iranul.
Cu câteva zile mai devreme, Trump a fost întrebat despre comentariile fostului său țar al inteligenței artificiale, David Sacks, care a spus într-un podcast că SUA „ar trebui să încerce să găsească rampa de ieșire” și că „acesta este un moment bun pentru a declara victoria și a ieși”. Trump le-a spus reporterilor că Sacks nu i-a împărtășit opiniile sale.
Ştiri video recomandate
