Președinția irlandeză vrea ca statele membre ale UE să stabilească o țintă realistă de venituri pentru noile taxe europene, în timp ce pregătește o nouă propunere de compromis privind finanțarea următorului buget, scrie Euronews.
Statelor membre ale Uniunii Europene li s-a cerut să precizeze un volum realist de venituri care ar urma să fie strânse din noile taxe la nivel european și să indice ce ajustări sunt necesare, pe măsură ce președinția irlandeză a Consiliului UE definitivează un nou compromis pentru bugetul blocului comunitar.
Spinoasa problemă a creării de noi taxe europene, cunoscute drept resurse proprii, pentru a finanța următorul buget pe termen lung, a fost pe masă marți, la o reuniune a ambasadorilor europeni, președinția irlandeză testând terenul pentru un nou pachet de compromis.
„Marea majoritate a statelor membre sunt dispuse să se implice într-un pachet de noi resurse proprii și de ajustări ale sistemului existent”, se arată într-o notă distribuită înaintea reuniunii. „Dacă fiecare critică ar fi luată în calcul, pachetul ar fi minuscul. Pentru a ajunge la un pachet substanțial, va fi nevoie de compromisuri din partea tuturor”.
La o reuniune ministerială informală de săptămâna trecută, mai mulți oficiali europeni de rang înalt au reiterat că resursele proprii sunt o parte esențială a următorului Cadru financiar multianual (CFM), respingând scepticismul celor mai „austere” state.
Președinția irlandeză a purtat întâlniri bilaterale cu toate statele membre, atât la nivel de ambasadori, cât și la nivel ministerial, în timp ce președintele Consiliului European, Antonio Costa, își face turul capitalelor UE pentru runda sa anuală de consultări.
Guvernul irlandez afirmă că, potrivit celor auzite, dintre propunerile inițiale ale Comisiei privind resursele proprii, cea mai agreată este Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM), „mulți fiind deschiși la creșterea suplimentară a cotei de contribuție”.
CBAM impune un preț al carbonului asupra anumitor bunuri importate, precum oțelul și cimentul, astfel încât producătorii străini să suporte un cost al carbonului similar celui plătit de producătorii din UE.
Nota dinaintea discuțiilor de marți mai arată că taxa pe deșeurile electronice „se bucură de un sprijin larg, criticile fiind mai degrabă de natură tehnică decât politică, legate de caracterul său statistic și de aspecte metodologice”.
În schimb, majoritatea statelor membre critică Resursa corporativă pentru Europa, care ar obliga companiile mari, cu o cifră de afaceri peste un anumit prag, să plătească o sumă fixă anuală. Taxa este considerată pe scară largă ca fiind în contradicție cu actuala agendă pro-mediu de afaceri a UE.
Președinția irlandeză constată, de asemenea, că multe state membre critică Resursa proprie bazată pe accizele la tutun. Mai multe țări ridică semne de întrebare cu privire la o posibilă creștere a pieței negre și la o scădere a calității produselor din tutun.
În privința Schemei de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), președinția este mai optimistă, remarcând că majoritatea statelor UE sunt deschise, deși unele țări rămân împotrivă.
Cât despre propunerile înaintate de Parlamentul European, majoritatea guvernelor naționale au fost fie împotrivă, fie neîncrezătoare că ar putea fi puse în aplicare până în 2028. Comisia a estimat că taxele pe jocurile de noroc online, serviciile digitale și criptomonede ar putea genera până la 11 miliarde de euro pe an.
Potrivit notei, un grup restrâns a susținut că taxa pe serviciile digitale merită luată în considerare, însă mai multe state membre au invocat „preocupări geopolitice”, o referire la riscul unor represalii comerciale din partea Washingtonului.
Unele capitale au venit cu propriile sugestii de surse de venit la nivelul UE, printre care o taxă pe zahăr, licențele 5G și o taxă pe tranzacțiile financiare.
„Multe state membre își leagă disponibilitatea de a se implica în privința resurselor proprii individuale de satisfacția lor generală față de CFM și sugerează că echilibrul ar putea fi găsit, în parte, atât pe latura cheltuielilor, cât și pe cea a veniturilor”, continuă documentul.
Președinția a remarcat, de asemenea, un „sprijin larg” pentru reducerea cotei de reținere din resursele proprii tradiționale – partea pe care statele membre o păstrează pentru a-și acoperi costurile de colectare – de la 25% la 10%, doar câteva țări fiind împotrivă.
În fine, în privința datoriei comune, guvernul irlandez afirmă că există „deschidere” pentru modificarea calendarului de rambursare a instrumentului Next Generation EU, mecanismul de stimulare post-pandemie pe care blocul comunitar ar urma altfel să înceapă să îl ramburseze în 2028.
Totuși, „alte state membre s-au arătat critice sau puternic împotrivă”, continuă documentul, adăugând că există un anumit sprijin pentru noi împrumuturi legate de instrumente specifice.
Problema resurselor proprii va fi discutată la următorul Consiliu Afaceri Generale, pe 22 septembrie, și la summitul Consiliului European din 15-16 octombrie. Președinția irlandeză este așteptată să producă un nou text de compromis până la începutul lui octombrie.
