Europa ar putea câștiga aproximativ 600 de miliarde de euro dacă femeile ar avea acces egal la investiții, însă datele Comisiei Europene arată un peisaj blocat în vechi reflexe: companiile fondate de femei sunt mai puține, primesc mai puțină finanțare și intră mai greu în rețelele în care circulă cu adevărat banii, scrie Euronews.
Participarea femeilor în zona investițiilor ar putea aduce Uniunii Europene un plus economic estimat la aproximativ 600 de miliarde de euro până în 2040, însă peisajul investițional rămâne profund dezechilibrat. Raportul The Gender Investment Gap al Comisiei Europene arată că doar aproximativ una din cinci companii tech fondate în Europa între 2020 și 2025 are cel puțin o fondatoare. Chiar și atunci când există femei în echipele de leadership, companiile lor primesc mai puține investiții decât cele fondate de bărbați, indiferent de performanțe sau industrie.
Cele mai ridicate niveluri de diversitate se regăsesc în Letonia, care ajunge la un procent de 27%, în Italia, cu 25,9%, și în Portugalia, cu 25,2%. Aceste procente reprezintă ponderea companiilor fondate în perioada analizată care au cel puțin o femeie printre fondatori. La polul opus se află Cehia, cu doar 9%, și Ungaria, cu 14,4%, mult sub media europeană de 19,3%.
Efectele economice ale acestei diferențe sunt semnificative: conform studiului Frontier Economics din 2025, o participare egală a femeilor antreprenoare ar putea crește PIB-ul Uniunii Europene cu aproximativ 600 de miliarde de euro, cu impact major în țări precum Polonia, unde creșterea ar fi de 1,6%, sau Olanda, care ar putea ajunge la 5,5% până în 2040.
Diferențele de gen se observă și în accesul la credite. Printre întreprinderile mici și mijlocii europene care solicită împrumuturi bancare, firmele deținute de femei au o rată de aprobare a creditelor cu aproximativ cinci puncte procentuale mai mică decât cele deținute de bărbați, chiar și după ajustări pentru vârsta companiei, dimensiune și sector, potrivit datelor Băncii Europene de Investiții. Inegalitățile continuă și în zona investițiilor retail.
Deși investitoarele controlează în prezent active în valoare de 5,7 trilioane de euro la nivel european, această sumă ar putea ajunge la 9,8 trilioane până în 2030. Dacă femeile ar investi în același ritm și cu aceeași structură de portofoliu ca bărbații, Europa ar putea mobiliza suplimentar între 2 și 3 trilioane de euro în active investibile private.
„Aceste rezultate indică o pierdere economică la nivelul Uniunii Europene de sute de miliarde de euro anual – capital care altfel ar putea alimenta inovația, locurile de muncă și tranzițiile verde și digitală”, avertizează raportul Comisiei Europene.
În spatele acestor decalaje se află factori sociali, culturali și structurali. Diferențele de apetit la risc sunt invocate frecvent, însă în realitate ele sunt modelate de așteptări sociale, nu biologice.
Istoric, antreprenoriatul și finanțarea de risc au fost percepute ca teritorii masculine, asociate cu asumarea riscurilor, fermitatea și individualismul. În continuare, organismele de decizie din venture capital și private equity sunt dominate de bărbați, ceea ce perpetuează modele investiționale deja consolidate.
Așteptările sociale privind rolurile femeilor în familie și nevoia de echilibru între viața profesională și cea personală le limitează accesul la rețele profesionale, la mentorat și, în final, la capital.
Raportul Comisiei subliniază și un paradox: chiar și în societăți considerate egalitariste, precum cele nordice, simpla presupunere că egalitatea de gen a fost deja atinsă poate „acționa ca o barieră – mascând prejudecățile structurale care încă persistă”.
La acest lucru se adaugă și un al doilea tip de excludere. În Europa, cea mai mare parte a capitalului de risc este concentrată în doar câteva mari centre – Londra, Paris, Berlin și Stockholm – ceea ce le dezavantajează structural pe fondatoarele din Europa Centrală, de Est și de Sud, care se confruntă simultan cu discriminare de gen și cu o poziționare geografică defavorabilă.