Poziţia României în cazul Kosovo a fost enunţată clar de autorităţile române. Preşedinţia, Guvernul, Parlamentul au dat asigurări că ţara noastră nu va recunoaşte independenţa provinciei Kosovo. Oficialii români au susţinut că România consideră ilegală proclamarea de către Kosovo a independenţei. Mai mult, România îşi va retrage şi biroul diplomatic de la Pri¨tina. Deşi toate aceste gesturi ar duce la concluzia că poziţia dintre cele două părţi, România şi Kosovo, este iroconciliabilă, situaţia în teren pare alta. Şi asta pentru că România s-a angajat să-şi menţină trupele aflate în provincia Kosovo, alături de trupele celorlalte ţări care au anunţat că susţin independenţa provinciei. Aşa că, situaţie paradoxală, în Kosovo rămân 175 de militari români, aflaţi pe teritoriul unui stat independent, care are o poziţie ostilă faţă de România. Se pune întrebarea: ce calitate au militarii români în Kosovo? Sunt ei duşmanii sau prietenii noului Guvern format la Pri¨tina?
Decizia ca trupele româneşti să rămână în Kosovo a fost anunţată de preşedintele Traian Băsescu. Poziţia preşedintelui nu a fost contrazisă de nici un alt oficial român. Iată declaraţia explicită a şefului statului:
"Am înţeles că a fost lansată o dezbatere cu privire la participarea României cu 175 de oameni la Misiunea Uniunii Europene. Aş vrea să facem lucrurile clare din acest punct de vedere. România participă cu 175 de persoane, din care 115 jandarmi şi 60 de poliţişti la Misiunea UE. Acest lucru a fost aprobat în CSAT din luna decembrie, în baza hotărârii Consiliului European tot din luna decembrie. Cine sunt aceşti 175 de jandarmi şi poliţişti? Sunt exact aceiaşi sau exact acelaşi număr care în momentul de faţă participă la Misiunea ONU."
Explicaţia dată de şeful statului pentru această decizie este următoarea:
"O dată cu transferul de responsabilitate, în baza Rezoluţiei 1244, de la ONU către Uniunea Europeană, România rămâne cu aceleaşi forţe şi cu aceleaşi misiuni. Sunt forţe de ordine publică. Nu este armată, nu sunt trupe de intervenţie. Nu este nimic altceva decât forţe de ordine publică. Îndeplinesc aceaşi misiune pe care au îndeplinit-o sub mandatul ONU, o îndeplinesc sub mandat al Uniunii Europene."
Numai că, prin acest anunţ, Traian Băsescu nu a reuşit să lămurească o dilemă: de ce e nevoie ca România să-şi menţină trupele într-o ţară a cărei independenţă nu o recunoaşte? Dacă poziţia celorlalte ţări care îşi menţin trupele în zonă e susţinută de recunoaşterea independenţei Kosovo, la noi este exact invers. Nici un oficial român nu a explicat această dilemă şi această atitudine duplicitară. Orice logică ar spune că în momentul în care militarii români vor încerca să ajute la menţinerea "ordinii publice" în Kosovo, reacţia autorităţilor de la Pri¨tina ar trebui să fie una ostilă. Până la urmă, România nu a recunoscut acest stat, iar, potrivit afirmaţiilor autorităţilor noastre, militarii români se află în Kosovo pe teritoriul Serbiei! Să fie oare această poziţie primul pas spre o recunoaştere ulterioară de către Româna a independenţei Kosovo? Eventual după alegerile din acest an?
UPDATE: Ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, a făcut o primă declaraţie legată de situaţia militarilor români din Kosovo. Potrivit Rompres, întrebat dacă prezenţa trupelor române în Kosovo nu echivalează cu o recunoaştere a independenţei provinciei, Meleşcanu a răspuns că i se cere să exprime o opinie la care nu are dreptul. Meleşcanu a spus că "în calitate de ministru al Apărării vă spun că aşa cum mi se va ordona aşa vom face. Vom planifica şi vom găsi modalităţile de a pune în practică angajamentele pe care România şi le va asuma."
Foto: militari români în Kosovo. Sursa: site-ul Ministerului Apărării.
Antena3.ro
