Politico a publicat luni o lista cu cele cinci războaie despre care experții spun că ar putea începe în următorii 5 ani, în cele mai tensionate regiuni ale lumii.
Deşi un conflict major poate părea îndepărtat, spun jurnaliștii, războaiele din ultimii ani ne-au demonstrat că lumea se află mai aproape de acest scenariu decât ar părea la prima vedere.
După ce au vorbit cu cu mai multi experiţi si au citit rapoarte ale serviciilor secrete, cei de la Politico au făcut lista cu cele 5 conflicte cu risc ridicat, pe lângă războiul din Orientul Mijlociu.
Război India - Pakistan
India și Pakistan, două puteri nucleare rivale. Zona este una dintre cele mai periculoase focare de conflict din lume. Miza: disputa pentru Kashmir.
De ce s-ar putea întâmpla: istoricul confruntărilor armate fac regiunea extrem de instabilă. Ambele țări dețin arme nucleare, ceea ce face ca orice incident minor să aibă potențial de escaladare catastrofală.
De ce nu s-ar putea întâmpla: Frica de distrugere reciprocă și presiunea internațională sunt, deocamdată, frânele care mențin pacea.
Război China – Taiwan
Beijingul promite că va forța reunificarea, în timp ce Statele Unite sprijină deschis insula, inclusiv militar. În joc sunt nu doar ambițiile Chinei, ci și controlul tehnologic asupra semiconductorilor.
De ce nu ar fi posibil? Un conflict ar însemna însă sancțiuni economice devastatoare pentru Beijing și un risc enorm de război mondial.
Război India – China
În Munții Himalaya, India și China se confruntă de zeci de ani pentru controlul frontierelor. În 2020, ciocnirile violente din Galwan au arătat cât de fragilă este liniștea din regiune. Acum, lipsa unor mecanisme clare de comunicare între cele două armate face riscul de escaladare real. Pe de altă parte, interesele economice majore ale ambelor puteri le obligă să evite un război deschis.
Război Coreea de Nord – Coreea de Sud
Programul nuclear al Phenianului și testele repetate de rachete sporesc tensiunile, în timp ce regimul lui Kim Jong-un rămâne izolat și imprevizibil. Totuși, prezența militară americană și sprijinul pentru Seul fac ca riscul unui conflict total să fie mai degrabă descurajat, pentru că ar însemna și prăbușirea regimului nord-coreean.
Război Rusia – NATO
Moscova continuă retorica privind „liniile roșii” și contestă extinderea alianței spre Est. Pentru NATO, miza este securitatea Europei și menținerea ordinii internaționale. Deocamdată, ambele părți evită un conflict frontal, care ar putea avea consecințe devastatoare la nivel global. Acum, președintele Donald Trump a anunțat că a vorbit din nou cu Vladimir Putin și că a abordat în discuție și problema reducerii arsenalului nuclear al SUA, Rusiei și al Chinei.
Ce a discutat Trump cu Putin despre armele nucleare
Donald Trump a anunțat că a vorbit din nou cu Vladimir Putin după discuția de săptămâna trecută din Biroul Oval, din timpul întâlnirii cu liderii europeni.
„Fiecare conversație pe care o am cu el e una bună. Apoi, din păcate, o bombă este lansată asupra Kievului sau altundeva și eu mă înfurii foarte tare. Cred că vom termina războiul, este greu, credeam că va fi unul din cele 7 pe care le-am rezolvat.”, a spus acesta.
Președintele american a anunțat și că a ridicat problema reducerii arsenalului nuclear al SUA, Rusiei și al Chinei.
„Vorbim și despre rachete, arme nucleare, multe lucruri diferite. Limitare arme nucleare, cum implicăm și China în asta. Noi avem cele mai multe arme, Rusia are al doilea număr, iar China e pe locul 3. China e mult în urmă, dar ne va ajunge în următorii 5 ani. Am dori să renunțăm la armele nucleare. E prea multă putere.” declara Trump.
Între timp, în Ucraina ar putea exista schimbări radicale. Fostul șef al Armatei Ucrainene și în prezent ambasador la Londra, Valerii Zalujnîi, ar putea să-i ia locul lui Volodimir Zelenski. Este considerat una dintre cele mai populare și de încredere personalități publice din Ucraina.
În 2024, el a fost înlocuit la conducerea armatei și numit ambasador în Regatul Unit, o mutare interpretată de analiști ca o încercare de a-l izola politic, dat fiind indicele său de popularitate mult mai ridicat decât al președintelui Zelenski. Această schimbare nu i-a afectat însă imaginea publică.
În martie 2025, fiind ambasadorul Ucrainei la Londra, Zalujnîi a refuzat un apel telefonic al vicepreședintelui american JD Vance. Chiar dacă fusese parțial îndepărtat de centrul decizional militar, el a ales să discute cu șeful biroului prezidențial ucrainean în ceea ce privește apelul de la vicepreședintele american. Incidentul a atras atenția internațională și a demonstrat modul în care oficialii ucraineni gestionează contactele externe de rang înalt, menținând coordonarea cu președinția.
Deși nu a declarat oficial intenția de a candida la președinția Ucrainei, poziția sa, reputația și nivelul ridicat de încredere publică îl mențin un actor influent și un nume central în discuțiile despre viitorul politic al Ucrainei.
Ştiri video recomandate
