Un fost director al serviciilor de informații din Canada avertizează că serviciile de spionaj ostile se concentrează tot mai mult pe infiltrarea în universitățile și companiile occidentale, nu doar în guverne. David Vigneault, fostul șef al Canadian Security Intelligence Service (CSIS), spune că recentele încercări „la scară industrială” ale Chinei de a fura tehnologii noi arată cât de mult trebuie să își intensifice vigilența mediul academic.
„Linia frontului s-a mutat, de la informațiile de guvern la inovația din sectorul privat, la cercetare și universități”, a declarat el pentru The Guardian, în primul interviu acordat după ce a părăsit CSIS, parte din alianța de informații „Five Eyes”, alături de SUA, Marea Britanie, Australia și Noua Zeelandă.
Vigneault a identificat Beijingul drept principal responsabil, spunând că acesta folosește o combinație de atacuri cibernetice, agenți infiltrați și recrutări în rândul personalului universitar pentru a obține tehnologii sensibile.
„Sistemul este construit într-un mod extrem de sistematic, să extragă aplicațiile militare ale acestor noi inovații și apoi să le introducă în producție pentru Armata de Eliberare a Poporului”, a spus el, într-un interviu acordat în marja unei conferințe de informații la Haga.
Fostul șef CSIS a explicat și că liderii chinezi au început de mult un program de regenerare militară, după ce au fost îngroziți de rapiditatea cu care armata americană a ocupat Irakul în 2003. Beijingul a decis atunci să investească în „capabilități asimetrice” și să fure cât mai multe cunoștințe tehnice de la Occident.
„Fiind o organizație care nu trebuie să își facă griji pentru ciclul electoral de patru ani, au putut privi lucrurile într-o perspectivă foarte lungă”, a spus el.
China a intervenit în două alegeri canadiene, în 2019 și 2021, a concluzionat CSIS, raport ce a generat un scandal politic legat de felul în care agenția ar fi informat sau nu politicienii. Însă când vine vorba despre furtul de cercetare, Vigneault spune că întreaga societate – nu doar politicienii – trebuie să se mobilizeze pentru a contracara amenințarea.
Vigneault a părăsit CSIS în iulie anul trecut, după șapte ani la conducerea instituției, și lucrează acum la compania americană Strider, care consiliază organizații privind riscurile de spionaj.
El precizează că a văzut „întregul spectru” de abordări – de la atacuri cibernetice la „persoane infiltrate în programe, care obțin informațiile și le duc înapoi”.
Personalul universitar, afirmă el, este recrutat de puteri străine din naivitate, ideologie sau lăcomie. El susține că tocmai aceste riscuri justifică decizia de a impune evaluări de securitate națională pentru programele universitare din domenii sensibile care primesc finanțare guvernamentală.
A respins criticile unor cercetători care acuză că astfel de reguli pot fi prea restrictive și pot limita excelența academică.
„Nu îți poți imagina că lucrezi în izolare. Nu trăiești pe o insulă, făcând cercetare pură pentru binele umanității”, a spus el.
Vigneault a recunoscut însă că accentul pe China poate genera suspiciuni de profilare rasială în universități și alte sectoare.
„Este un punct absolut critic. Suntem foarte aproape de a fi acuzați, pe drept sau pe nedrept, de rasism. Ceea ce am încercat să fac întotdeauna este să fac distincția că problema nu este China sau poporul chinez; problema este Partidul Comunist Chinez”, a mai spus acesta.
El a adăugat că unele cazuri de spionaj legate de China implică persoane fără nicio legătură etnică cu China.
Vigneault precizează că cei șapte ani în fruntea serviciului de informații canadian au fost marcați de o „evoluție de la accentul pe terorism la politica marilor puteri”. În perioada premergătoare invaziei ruse din Ucraina, în 2022, Canada avea acces la aproape toate informațiile colectate de agențiile americane și britanice despre planurile lui Vladimir Putin.
El a descris acea informație ca fiind extrem de precisă și detaliată și a spus că nu a avut nicio îndoială, cu săptămâni înainte, că Rusia va invada Ucraina.
Fostul director a sugerat că, pe lângă lipsa accesului la același nivel de informații, incapacitatea serviciilor europene de a anticipa atacul a fost legată, cel puțin parțial, de dependența de petrolul și gazul rusesc. Teama de „costul politic sau economic al diversificării înainte de o invazie” i-a făcut pe mulți să spere că atacul nu va avea loc.
„Am văzut asta în cazul Germaniei, care ulterior a trebuit să își reorienteze o mare parte din energia sa”, a spus el. „Asta influențează luarea deciziilor, influențează felul în care evaluezi informațiile”.
Deși Canada se confruntă acum cu retorica ostilă și tarifele ridicate impuse de fostul său aliat cel mai apropiat, Statele Unite, Vigneault susține o abordare pragmatică. Asta înseamnă identificarea domeniilor unde cooperarea este esențială și „construirea de capabilități suverane” acolo unde este preferabil ca țara să nu depindă de un aliat tot mai imprevizibil.
„În lumea în care suntem acum, și în lumea pe care o anticipăm pentru viitor, datele vor fi absolut critice. Așa că trebuie să te asiguri că ai un nivel de suveranitate asupra datelor tale pentru a-ți proteja cetățenii, securitatea națională. Dezvoltarea unor capabilități suverane de cloud îți permite să îți controlezi informațiile și să nu depinzi de o companie care ar putea avea obligații legale să transmită aceste informații către SUA”, a adăugat el.
Ştiri video recomandate
