Franța și Germania au poziții diferite în privința modului în care Uniunea Europeană ar trebui să definească produsele „Made in Europe”, o dispută care poate avea efecte importante asupra industriei auto, sectorului tehnologiilor curate și viitoarelor politici industriale ale blocului comunitar, scrie Financial Times.
Miniștrii industriei din statele membre se reunesc joi la Bruxelles pentru discuții privind Industrial Accelerator Act (IAA), proiect prin care UE vrea să favorizeze producția europeană în acordarea subvențiilor și a contractelor publice, inclusiv în domenii precum vehiculele electrice și bateriile.
Problema este însă cine ar trebui să fie considerat, în practică, „european”.
Franța susține o definiție strictă, limitată la cele 27 de state membre ale UE.
„UE înseamnă UE27. Acesta este punctul de plecare”, a declarat marți ministrul francez al Industriei, Sébastien Martin.
Germania susține însă o variantă mai largă. Potrivit unui document de poziție consultat de Financial Times, Berlinul propune o abordare de tip „made with EU”, în care și țările care au acorduri de liber schimb cu Uniunea sau fac parte dintr-o uniune vamală ar putea fi tratate, în principiu, la fel ca producătorii din UE.
Asta ar putea include state precum Marea Britanie, Canada, Japonia sau Turcia.
Teama că firmele chineze ar putea ocoli regulile
Mai multe state membre se tem că o definiție prea largă a conceptului „Made in Europe” ar putea permite ocolirea regulilor.
Diplomații dau ca exemplu companiile chineze care investesc în Turcia. Dacă produsele fabricate acolo ar beneficia automat de același tratament ca cele realizate în Uniunea Europeană, obiectivul legii de a susține producția europeană ar putea fi slăbit.
Germania argumentează însă că închiderea piețelor între parteneri comerciali nu este în interesul economic al Europei.
„Nu este în interesul nostru economic să ne închidem piețele unii altora”, se arată în poziția susținută de Berlin.
Problema ar urma să fie discutată oficial de diplomați abia pe 7 octombrie, însă reuniunea miniștrilor de joi este văzută ca un prim moment important în care statele își pot fixa pozițiile politice.
Spania pregătește, între timp, o nouă propunere prin care încearcă să deblocheze negocierile și să stabilească mai clar ce parteneri comerciali ar putea fi incluși.
Adjunctul ministrului polonez al Industriei, Michał Baranowski, a declarat pentru FT că susține o abordare „echilibrată”, care să țină cont și de legăturile comerciale importante pe care UE le are cu state din afara blocului.
„Cred că, în cele din urmă, acolo vom ajunge”, a spus el.
Disputa se leagă și de eliminarea motoarelor cu ardere internă
Franța și Germania discută în paralel și despre planul UE privind eliminarea treptată a mașinilor noi cu motoare cu ardere internă până în 2035.
Ministrul francez Sébastien Martin a spus că Parisul este pregătit să dea dovadă de „flexibilitate” în această privință, dar numai dacă există o politică reală „Made in Europe”.
Cu alte cuvinte, Franța leagă eventualele compromisuri privind motoarele cu ardere internă de garanții mai puternice că industria europeană va fi protejată.
Disputa privind definiția „Made in Europe” este importantă și pentru direcția mai largă în care se îndreaptă politica economică a Uniunii. Bruxelles-ul încearcă să acorde o prioritate mai mare producției interne și să reducă dependența de furnizori externi, după ani în care politica comercială europeană s-a bazat în principal pe deschiderea piețelor.
UE discută și despre viitorul industriei de cipuri
Miniștrii industriei vor aborda și viitoarea variantă a Chips Act, legislația prin care UE încearcă să-și întărească industria semiconductorilor și să reducă dependențele strategice.
Potrivit unui document pregătitor consultat de FT, Irlanda, care conduce discuțiile, vrea ca statele membre să stabilească modul în care Europa poate găsi un echilibru între suveranitatea tehnologică, competitivitatea economică și cooperarea internațională în dezvoltarea industriei semiconductorilor.
Comisarul european pentru Apărare critică ridicarea sancțiunilor pentru doi oligarhi ruși
În paralel, comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a criticat decizia de a elimina sancțiunile impuse asupra a doi oligarhi ruși, Alisher Usmanov și Mikhail Fridman.
Ambasadorii statelor UE au decis în această săptămână să ridice restricțiile în cazul celor doi, o hotărâre care a provocat temeri că regimul european de sancțiuni împotriva Rusiei începe să se slăbească.
„Consider că nu este deloc cea mai bună decizie”, a spus Kubilius.
El a remarcat însă că există și o schimbare pe care o consideră pozitivă: sancțiunile vor fi reînnoite de acum înainte o dată la trei ani, în loc de o dată la șase luni.
Franța a cerut scoaterea lui Usmanov de pe lista sancțiunilor în cadrul unui acord secret privind eliberarea unui deținut care implica Azerbaidjanul. Un cetățean francez acuzat de spionaj a fost grațiat miercuri.
Luxemburgul a susținut eliminarea sancțiunilor împotriva lui Fridman, care are un proces de 16 miliarde de dolari împotriva Marelui Ducat.
Cei doi miliardari sunt cei mai bogați ruși eliminați până acum de pe lista sancțiunilor UE. Decizia vine după ce, în iulie, restricțiile privind gazele au fost relaxate pentru a răspunde solicitărilor Greciei.
Kubilius cere o discuție serioasă despre strategia pentru Ucraina
Comisarul european pentru Apărare a respins ideea că în unele state membre ar exista o oboseală generalizată față de războiul din Ucraina, dar a recunoscut că atacurile hibride ale Rusiei influențează o parte a opiniei publice din Polonia și din alte state aflate în apropierea Ucrainei.
Potrivit lui Kubilius, unii oameni au început să pună sub semnul întrebării costurile sprijinului acordat Kievului.
El a cerut „o discuție serioasă” despre strategia prin care războiul ar putea fi încheiat și a vorbit despre ideea de „pace prin forță, prin întărirea Ucrainei”.
Kubilius consideră că recentele dispute privind sancțiunile ar trebui să dea un nou impuls propunerilor de renunțare la regula unanimității în politica externă a UE, inclusiv atunci când sunt adoptate sancțiuni.
În prezent, astfel de decizii necesită acordul tuturor statelor membre.
Comisarul a amintit și mesajul transmis recent de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit căruia mecanismele actuale de luare a deciziilor în domeniul politicii externe și de securitate au fost create într-o perioadă de pace și nu mai sunt adaptate actualului context internațional.
