Antena 3 CNN Externe Mlaștini și sol radioactiv: cum ar putea influența geografia Ucrainei invazia rusă

Mlaștini și sol radioactiv: cum ar putea influența geografia Ucrainei invazia rusă

Pe măsură ce analiștii militari avertizează despre o posibilă invazie rusă a Ucrainei, ei sunt, de asemenea, cu ochii pe vreme. Temperaturile, norii, sau chiar radioactivitatea din sol ar putea determina când și unde ar putea face trupele ruse o posibilă mișcare.

Mlaștini și sol radioactiv: cum ar putea influența geografia Ucrainei invazia rusă
Sursa foto: Pinterest
de Alexandra Ionescu    |    04 Feb 2022   •   21:33

Timp de secole, armatele și națiunile au purtat războaie de la stepe până în inima Europei de Est și s-au confruntat cu obstacole similare - de la zone umede noroioase la râuri repezi și lanțuri muntoase perfide.

Rusia, în timp ce mobilizează peste 100.000 de militari de-a lungul graniței cu Ucraina, neagă că intenționează să invadeze. Dar Washingtonul și aliații săi se pregătesc pentru o posibilă agresiune prin trimiterea de personal și echipamente militare membrilor NATO din apropierea Ucrainei.

Acum, cu capacități de atac aerian și materiale de ultimă generație de ambele părți, geografia și vremea sunt mai puțin importante decât au fost în trecut. Dar ele încă ar putea influența momentul și valul unui potențial conflict.

Vremea rece oferă teren dur și rapid în toată țara pentru o invazie, au spus experții. Vremea mai caldă, începând de la sfârșitul lunii februarie și în martie, aduce cu sine dezghețul, ceea ce duce la condiții noroioase care nu sunt ideale pentru vehiculele militare grele.

„Este foarte incomod să desfășurăm operațiuni ofensive în primăvară”, a spus Kirill Mikhailov, analist la Conflict Intelligence Team, o organizație independentă rusă de investigații open-source care monitorizează armata Rusiei.

„Pentru că dezghețul transformă râpele în pârâuri și pârâurile în râuri. O invazie ar trebui să fie efectuată fie în ianuarie, fie în februarie.”

Mlaștinile Pinsk

La nordul Ucrainei se întind aproximativ 160.000 de km pătrați  de zone umede cunoscue sub numele de Mlaștinile Pinsk. Iată un loc în care frigul ar putea juca cu adevărat un rol. În timpul iernii, aceste plaiuri noroioase îngheață, oferind un teren mai stabil pentru vehiculele militare grele care altfel ar rămâne blocate în noroi.

Experții spun că pământul înghețat, prezent de obicei în februarie, ar putea oferi trupelor ruse cea mai bună fereastră pentru a trece în Ucraina. Deși au fost construite recent mai multe drumuri în mlaștini, traversarea terenului deschis ar fi importantă din punct de vedere strategic.

„Aceste domenii devin critice pentru că nu poți risca blocaje pe o șosea”, a spus Seth G. Jones, vicepreședinte senior la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS). „Întâmpinați probleme reale pe teren foarte noroios în perioada martie-aprilie.”

Din punct de vedere istoric, mlaștinile au fost un obstacol în calea forțelor de ocupație. Dar peisajul noroios ar putea să nu fie un factor decisiv de data aceasta, potrivit unei analize scrise a Centrului pentru Analize Navale a Programului de Studii în Rusia (CNA), ca răspuns la întrebările de la The Washington Post.

„În timp ce aceste mlaștini au fost semnalate ca un potențial pericol pentru forțele occidentale care luptă într-un război ipotetic în URSS și considerate „impassibile, cu excepția iernii”, trupele ruse și-au dovedit de multă priceperea în a gestiona terenul mlaștinos și mlaștină.”

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mlaștinile au reprezentat o provocare pentru forțele germane care invadau în timpul Operațiunii Barbarossa. 

Granița cu Belarus

Mlaștinile sunt răspândite într-o altă locație strategică cheie: granița cu Belarus. Pe măsură ce pământul îngheață, ar putea oferi trupelor ruse acces la Kiev, care se află la doar 90 de km la sud, deși acea rută cea mai directă trece prin locul dezastrului nuclear de la Cernobîl.

Rusia a început mobilizarea forţelor înaintea exerciţiilor militare comune Belarus-Rusia, programate să aibă loc între 10 şi 20 februarie. CNA a declarat că Rusia a trimis peste 10 grupuri tactice de batalion în Belarus, precum şi unităţi navale şi aeriene.

Președintele belarus Alexander Lukașenko, un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, a promis că își va apăra țara și Rusia împotriva „agresiunii” ucrainene.

”Zona”

Forțele ruse care caută cea mai directă rută către Kiev ar putea întâlni un alt obstacol: Cernobîl. Locul unui dezastru nuclear în 1986, zona de 1.600 de km pătrați este puternic restricționată pentru a proteja oamenii de radioactivitate încă încorporată în pământ.

În noiembrie, Ucraina a trimis polițiști de frontieră pentru a patrula în zonă, pe măsură ce tensiunile cu Rusia și Belarus au crescut. În timp ce anumite zone pot fi ocupate în siguranță de ceva timp, exploziile și focul de artilerie de război din zonă ar putea fi periculoase.

„Livrarea de muniții aer-suprafață, artilerie, mortar și lansare de rachete multiple în zona de frontieră Belarus-Ucraina ar putea, de asemenea, să disperseze resturi radioactive în sol”, a declarat analistul militar rus Pavel Felgenhauer.

Râul Nipru

În timp ce o invazie din sudul Belarusului ar fi calea cea mai directă către capitala Ucrainei, mulți se așteaptă ca o potențială agresiune militară rusă să vină și din nord-est și est, unde separatiștii pro-Moscovi controlează teritoriul ucrainean în Donbas, iar peste 100.000 de soldați ruși s-au adunat la graniţa ţării cu Ucraina.

Ar putea trece prin Harkov, al doilea cel mai populat oraș al Ucrainei. Nu există obstacole geografice care despart această metropolă de est de Rusia, ceea ce o face o țintă rapidă și principală.

Deplasându-se spre vest, orice forță de invadare ar ajunge pe malurile râului Nipru, care împarte simbolic Ucraina în est și vest, începând din Rusia și curgând prin Belarus și Ucraina în Marea Neagră.

Calea navigabilă, care găzduiește infrastructura critică, inclusiv baraje, ar fi un aspect cheie într-o invazie din Belarus sau Rusia.

Zaporizhzhia

În orașul din sudul Zaporizhzhia, de exemplu, se află Centrala Hidroelectrică Nipru, un baraj masiv care se unește și cu malurile râului.

În al Doilea Război Mondial, poliția secretă a liderului sovietic Iosif Stalin a distrus acest baraj pentru a îngreuna traversarea râului de către forțele germane, ucigând civili și inundând orașele în acest proces. Barajul a fost reconstruit de atunci, iar experții notează că Ucraina ar putea repeta tactica, de data aceasta pentru a încetini o invazie rusă, spălând forțele care se apropie.

Dar Joseph S. Bermudez Jr., care analizează imaginile la CSIS, a avertizat că mișcarea ar putea îneca din nou orașele ucrainene. „Dacă ar arunca în aer barajele, ar face la fel de multe daune populației ucrainene precum ar face o invazie rusă”, a spus el.

Marea Neagră

În sudul Ucrainei se află Marea Neagră, un important corp de apă care servește drept rută de transport maritim a țării, cu legătura sa cu Marea Mediterană. Marea Neagră a fost locul a numeroase conflicte de-a lungul istoriei, inclusiv războaiele ruso-turce, războiul Crimeei din anii 1850 și al doilea război mondial.

În 2014, Rusia a anexat Crimeea, oferind țării acces extins la mare.

Acum, CNA a spus: „Marina rusă depinde de tranzitul prin Marea Neagră pentru furnizarea prezenței militare în Siria și pentru rotația navelor în și din escadrila sa mediteraneană”.

Din 2014, a adăugat organizația, flota de la Marea Neagră a marinei ruse s-a „extins și modernizat”. Douăzeci dintre navele sale au fost recent „angajate într-un exercițiu naval major în Marea Neagră”, ca parte a unui „exercițiu naval la scară largă care a implicat toate flotele ruse”.

Alte nave navale occidentale intră periodic în Marea Neagră, dar cele care se apropie prea mult de Crimeea se confruntă adesea cu navele de război rusești, deoarece Moscova vede aceste mișcări ca o provocare directă a anexării peninsulei.

Strâmtoarea Kerci

Strâmtoarea Kerci desparte Marea Neagră și Marea Azov și ar putea fi un alt punct de acces pentru Rusia. În 2018, Rusia a deschis un pod de 19 km lungime și 4 miliarde de dolari peste strâmtoare, legând direct Rusia de Crimeea. Ucraina și Occidentul au numit podul o altă încălcare ilegală a suveranității Kievului.

Munții Carpați

Lanțul muntos care străbate vestul Ucrainei, formând o barieră naturală care se întinde din România prin Slovacia. Punctele de observație mai înalte ale vârfurilor sale l-au făcut să fie un teritoriu râvnit în conflictele din trecut. Rușii s-au luptat cu trupele austro-ungare în timpul iernii anului 1915 în Primul Război Mondial, iar soldații au înghețat pe terenul înzăpezit.

Dar rușii nu par să ia în considerare o potențială invazie pe această cale, au spus analiștii. Nu a fost detectată nicio prezență militară rusă recentă în acea zonă.

×
Parteneri
Calitatea aerului din România, afectată de praful saharian
x close