Portavionul francez Charles-de-Gaulle va pleca în Marea Mediterană luna viitoare pentru a participa la lupta împotriva grupării Stat Islamic în Siria şi Irak, a anunţat ministrul apărării din Franţa, Florence Parly, relatează AFP.
"Portavionul Charles-de-Gaulle – şi grupul său aeronaval – se întoarce pe mare la începutul lui februarie: această misiune intitulată ‘Clemenceau 2022’ îl va face să participe la operaţia ‘Inherent Resolve’, care luptă împotriva Daesh în Levant", a precizat ea într-o postare pe Twitter.
"Instrument de putere şi de influenţă excepţional, el va participa la numeroase exerciţii împreună cu forţele navale partenere şi va contribui la evaluarea autonomă de către noi a situaţiei, indispensabilă unei puteri de echilibru precum Franţa", a adăugat ea.
Circa un sfert din traficul maritim mondial trece prin Mediterana, a reamintit la rândul său, în cadrul unui briefing de presă, amiralul Gilles Boidevezi, prefect maritim şi comandant al zonei maritime Mediterana.
"Pe teatrul libian, anumite miliţii fac trafic de arme spre Sahel şi trafic de fiinţe umane spre Europa", a subliniat el.
Printre misiunile grupului aeronaval se vor afla lupta antjihadistă în Irak şi Siria în cadrul operaţiunii “Chammal” şi afirmarea “libertăţii circulaţiei aeriene şi maritime”, potrivit amiralului Boidevezi.
Grupul aeronaval va fi escortat de o fregată americană, o fregată spaniolă, o fregată şi un submarin din Grecia şi un elicopter NH90 belgian. În Mediterana centrală “este prevăzută o interacţiune cu un portavion italian şi cu unul american”, a mai spus amiralul.
În plus, “unele mijloace maritime şi aeriene vor fi desfăşurate în Marea Neagră şi în special în România, fără îndoială o fregată, pentru a participa la un exerciţiu la începutul lui aprilie. Iar avioanele vor executa zboruri deasupra Mării Negre”, a adăugat el.
Fregata multirol Auvergne tocmai a petrecut trei săptămâni în Marea Neagră în contextul în care criza se agravează între Occident şi Rusia, acuzată că pregăteşte o operaţiune militară în Ucraina, notează jurnalistul şi analistul militar Radu Tudor pe blogul său.
Pe flancul său nord-estic, în ţările baltice şi în Polonia, NATO desfăşoară cu eFP patru grupuri tactice, condus fiecare de câte o ţară: Canada, Germania, Regatul Unit şi SUA. Aceasta reprezintă mii de militari, incomparabil mai mulţi decât dispozitivul din România.
"Până în prezent, există o diferenţă între Nord-Est şi Sud-Estul Europei" în ceea ce priveşte prezenţa NATO, explică o sursă diplomatică europeană. Dacă proiectul va fi dus la capăt, “angajamentul va fi de acelaşi nivel”, adaugă aceasta.
"Ar fi foarte important dacă Franţa ar prelua conducerea unui grup tactic al NATO în România", afirmă pentru AFP George Scutaru, director general al New Strategy Center, un think-tank românesc.
Exercitând în prezent preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, Franţa arată un interes crescut pentru securitatea flancului estic al continentului. Ministrul apărării francez, Florence Parly, a organizat la jumătatea lunii ianuarie, la Brest, în nord-vestul Franţei, o reuniune a miniştrilor apărării în format B-9 (Grupul celor nouă de la Bucureşti), reunind România, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia.
