Încă din anul 2022, Regele Charles și-a exprimat regretul pentru suferințele provocate de sclavie, fără însă să depășească o limită pe care Marea Britanie refuză de multă vreme să o treacă: să își ceară scuze. Însă, duminică, Regele va sta față în față cu liderii din Caraibe, care nu vor o simplă recunoaștere a suferințelor și nedreptăților din trecut, ci reparații financiare, testând astfel liniile roșii trasate de Marea Britanie, relatează Reuters.
Acest echilibru delicat cu care jonglează Regele ar putea fi testat săptămâna viitoare la summitul Commonwealth-ului din Antigua și Barbuda, unde liderii din Caraibe, care susțin o campanie pentru despăgubiri a țărilor din CARICOM (Comunitatea Caraibelor), sunt așteptați să facă presiuni pentru a avansa aceste solicitări.
Palatul Buckingham a transmis că Charles nu își va cere scuze în numele Marii Britanii, care a respins în mod repetat acordarea de reparații financiare pentru rolul pe care l-a jucat în comerțul transatlantic cu sclavi.
Pe când se afla în Bahamas, joi, înainte deci de reuniunea șefilor de guvern din Commonwealth, care va începe duminică, Regele Charles a spus că „este corect să recunoaștem suferința enormă și nedreptățile din trecut”. El a adăugat că liderii țărilor afectate vor discuta acest subiect spinos la summit.
Dar Niambi Hall Campbell-Dean, președinta Comitetului Național pentru Reparații din Bahamas, a spus că această declarație nu este suficientă.
„Nu avem nevoie de alte cuvinte atent alese despre vindecare. Avem nevoie de acțiuni pe măsura amplorii răului provocat”, a spus ea într-un comunicat.
Legăturile familiei regale cu comerțul de sclavi, sub lupă
Între secolele XV-XIX, cel puțin 12,5 milioane de africani au fost răpiți și vânduți ca sclavi de „comercianți” euopeni. Marea Britanie a transportat cel puțin 3,2 milioane de oameni peste Atlantic, devenind una dintre cele mai mari țări implicate în comerțul cu sclavi, potrivit bazei de date privind comerțul transatlantic cu sclavi.
Dr. Alan Lester, istoric la Universitatea din Sussex, ale cărui cercetări vizează moștenirea sclaviei și a imperiului colonial, a declarat că opozanții mișcării pentru reparații financiare au „transformat cu succes în armă” ideea că despăgubirile ar însemna pur și simplu emiterea unui cec, o perspectivă pe care puține guverne occidentale ar accepta-o.
În schimb, liderii din Caraibe vorbesc despre iertarea sau reducerea unor datorii, investiții în proiecte de dezvoltare, educație, sănătate și reziliență climatică, măsuri care, spun ei, ar contribui la reducerea inegalităților care își au rădăcinile în sclavie și colonialism.
„Cred că Regele Charles al III-lea se află într-o situație dificilă, deoarece îți poți exprima regretul pentru ceva, dar scuzele înseamnă mult mai mult”, a declarat Afua Hagan, comentatoare specializată în subiecte legate de familia regală.
Palatul Buckingham a transmis că în 2023, Charles și-a exprimat sprijinul pentru o cercetare în care sunt analizate legăturile monarhiei cu sclavia, după ce publicația The Guardian a relatat despre un document care arăta existența unei astfel de legături istorice.
Într-o descoperire mai recentă, cercetătoarea independentă Desiree Baptiste a declarat pentru Reuters că viitoarea sa carte, „George al IV-lea, imperiul și obiectele de prestigiu”, va cita documente ale Camerei Lorzilor și alte arhive ale guvernului britanic care arată că profiturile obținute din munca persoanelor înrobite au contribuit la finanțarea mobilierului și a lucrărilor decorative comandate de George al IV-lea pentru reședințele regale.
Royal Collection Trust, o organizație caritabilă care întreține și expune operele de artă și obiectele istorice aflate în custodia regelui, a declarat că cercetarea continuă îi permite să își revizuiască permanent arhivele, „pentru a îmbunătăți informațiile prezentate despre un obiect sau un subiect”.
