Insula Creta, din Grecia, se confruntă cu o „stare de urgență” din cauza migranților, potrivit ministrului grec al migrației Thanos Plevris. Migranți care au riscat o călătorie peste mare din Libia până la capătul sudic al Europei și apoi au fost reținuți și li s-a refuzat dreptul de a solicita azil sunt închiși într-un centru pentru migranți, scrie BBC, într-un reportaj din Creta. Din Creta, aceștia sunt mutați acum în unități închise de pe continent.
În centrul unei săli fără aer, bărbați stau în rând în tăcere. Indicatoarele unui vechi târg turistic, sprijinite în spatele lor, îi îndeamnă pe vizitatori să „exploreze frumusețea naturii”, cu ilustrații ale golfurilor și plajelor din Creta.
Însă cei ținuți în fostul centru expozițional Ayia nu au venit pe insula greacă în vacanță. Aceștia sunt migranți care au riscat o călătorie peste mare din Libia până la capătul sudic al Europei și apoi au fost reținuți și li s-a refuzat dreptul de a solicita azil.
Din Creta, aceștia sunt mutați acum în unități închise de pe continent.
Dreptul oricui de a solicita protecție sau azil este consacrat în dreptul UE și internațional, precum și în constituția Greciei. Însă, printr-o mișcare implementată în grabă la începutul acestei luni și criticată de avocații pentru drepturile omului, guvernul a încălcat acest principiu pentru cel puțin următoarele trei luni.
Noul ministru al migrației, Thanos Plevris, a declarat pentru BBC că țara sa se confruntă cu o „stare de urgență”. El vorbește despre o „invazie” și despre nevoia unei descurajări puternice. „Oricine vine va fi reținut și returnat”, subliniază el.
Acum, chiar și oamenii care fug de războiul din Sudan sunt închiși fără nicio șansă să-și spună povestea.
În interiorul vechiului centru expozițional, paznicii i-au avertizat pe migranți să nu vorbească. „Sunt în detenție”.
Grecia se confruntă cu un val de căldură, iar mulți dintre bărbați purtau maieuri sau erau dezbrăcați până la brâu. Existau câteva robinete de apă pe margini, dar nu și dușuri adecvate, și doar pături murdare pe podea. Cutii cu haine și jucării donate, îngrămădite lângă ușă, au rămas despachetate de gardienii care se temeau să nu provoace încăierări.
![]()
Sute de migranți sunt la Ayia – din țări precum Egipt, Bangladesh și Yemen, precum și din Sudan.
În spate stăteau împreună vreo 20 de adolescenți și două femei.
Însă, când 900 de persoane au debarcat din Libia într-un weekend de la începutul acestei luni, centrul a fost suprasolicitat.
Peste 7.000 de migranți au ajuns în Creta între ianuarie și sfârșitul lunii iunie, de peste trei ori mai mulți decât în 2024.
În total, agenția Frontex a UE a înregistrat aproape 20.000 de treceri în estul Mediteranei în acea perioadă, coridorul Libia-Creta fiind acum principala rută.
Traficanții au început să trimită oameni în Creta după ce Italia a semnat un acord profund controversat cu Libia în urmă cu câțiva ani, care permite interceptarea migranților pe mare și împingerea înapoi în ciuda numeroaselor dovezi de încălcare a drepturilor omului.
Era la mijlocul lunii iulie când guvernul de la Atena a făcut propria mișcare.
„Drumul către Grecia se închide”
„Drumul către Grecia se închide”, a declarat premierul Kyriakos Mitsotakis în fața parlamentului, anunțând că toți migranții „care intră ilegal” vor fi arestați.
Câteva zile mai târziu, Mustafa – un tânăr de 20 de ani care fugise de războiul din Sudan – a fost reținut.
Din Ayia a fost transferat într-o tabără din afara Atenei, cunoscută sub numele de Amygdaleza, rânduri de colibe prefabricate gri într-o poiană aridă, înconjurate de garduri înalte și camere de supraveghere.
„Trăim aici ca într-o închisoare”, a spus Mustafa. „Nu ne lasă să ne mișcăm. Nu avem haine sau încălțăminte. Situația noastră este foarte rea.”
Avocații care l-au vizitat la Amygdaleza confirmă relatarea sa, descriind cum migranții merg desculți pe pământ fierbinte și primesc informații minime. În mod normal, cetățenilor sudanezi li s-ar acorda azil în Europa.
![]()
Într-o serie de mesaje vocale și text, Mustafa a povestit cum petrecuse luni întregi în condiții dificile în Libia, așteptând șansa de a traversa. Apoi a fost pe mare timp de două zile cu 38 de persoane înghesuite într-o barcă de plastic care a trebuit salvată. „Nu am reușit să ajungem [pe uscat] din cauza valurilor.”
După ce a supraviețuit acelei încercări, acum se teme că Grecia va încerca să-l returneze.
„Mi-am părăsit țara din cauza războiului, nu mă pot întoarce”, a spus Mustafa. „Vin din Sudan pentru că este război în Sudan și vreau protecție. De aceea am venit aici.”
„Nu știm care va fi soarta noastră”
Ministrul grec al migrației se descrie ca fiind „dur” în ceea ce privește imigrația.
„Este clar că o țară nu poate accepta o astfel de presiune din partea migrației și să nu reacționeze”, a apărat Thanos Plevris noile măsuri ale guvernului.
El a susținut că Creta primea „una, două, trei mii de oameni pe zi” din Libia atunci când aceasta a intervenit, deși apoi a redus numărul la „aproape o mie” în trei zile.
Plevris nu are nicio reținere în a refuza dreptul de a solicita azil, sugerând că refugiații sudanezi ar putea pur și simplu să rămână în Libia.
„Vreau să fiu complet sincer. Încercăm să găsim un echilibru între respectul pentru drepturile lor și respectul pentru poporul din Grecia”, a fost ferm ministrul. „Oricine intră pe teritoriul grec în următoarele trei luni știe că încalcă legea greacă.”
Comisia Europeană declară că „analizează” această măsură.
Un purtător de cuvânt a declarat pentru BBC că situația este „o excepție”, deoarece creșterea numărului de sosiri cu ambarcațiuni mici a avut „posibile consecințe în ceea ce privește securitatea europeană”.
![]()
Polonia a oprit, de asemenea, cererile de azil la frontiera sa de est încă din martie, deși cu diverse excepții. Grecia însăși a făcut acest lucru anterior în 2020, în timpul unei creșteri a sosirilor din Turcia.
Anumite obligații ale Convenției europene a drepturilor omului pot fi ignorate „în timp de război sau de altă urgență publică care amenință viața națiunii”.
În fiecare seară, pe măsură ce cerul de deasupra Cretei devine portocaliu, garda de coastă escortează un grup de migranți în port și apoi pe feribotul de pasageri de noapte spre Atena.
Când numărul sosirilor a crescut la începutul acestei luni, aceștia au avut dificultăți în a găsi loc la bord.
Ministrul insistă că suspendarea drepturilor de azil este o măsură temporară, cel mai probabil doar pentru vară.
Vânturile puternice, mai degrabă decât hotărârea guvernului, par să fi încetinit fluxul de ambarcațiuni, deocamdată.
Însă această mișcare a stârnit îngrijorări cu privire la cât de ușor pot guvernele să renunțe la un drept fundamental în numele securității. De asemenea, ridică semne de întrebare uriașe pentru cei precum Mustafa din Sudan, care au fugit de război și au fost acum reținuți în Europa.