Președintele Franţei a invitat, marți, aproximativ 200 de experți la Palatul Elysee pentru a propune, până la sfârșitul anului, modalități de combatere a amenințărilor reprezentate de Internet și rețelele sociale la adresa democrației și alegerilor, notează l'Opinion.
Trebuie să „lansăm munca de rezistență”, „să creăm o mică platformă de acțiune”, „să construim un proiect de acțiune comună”, dincolo de măsurile legislative și de reglementare, le-a spus el cercetătorilor, liderilor asociațiilor, neuropsihologilor şi antreprenorilor prezenți.
Dezbaterea, care a avut loc în prezența mai multor instituții media, s-a concentrat și pe impactul ecranelor asupra sănătății mintale a copiilor, un subiect deja abordat pe larg de șeful statului în ultimele luni.
Timp de peste două ore, specialiştii au vorbit pe rând într-o dezbatere care amintește de Consiliul Național de Refondare (CNR), instrumentul inițiat de Emmanuel Macron la începutul celui de-al doilea mandat de cinci ani, în 2022, pentru a încerca să reînnoiască dezbaterea democratică, cu un succes relativ.
Obiectivele lui Macron
Președintele, care a fost în defensivă pe scena politică internă de la dizolvarea eșuată din 2024, intenționează să facă din efectele nocive ale ecranelor și rețelelor sociale noul său obiectiv principal în ultima parte a mandatului său de cinci ani, înainte de alegerile municipale din 2026 și alegerile prezidențiale din 2027.
Printre subiectele cheie se numără algoritmii creați de platforme pentru a capta atenția utilizatorilor și a o direcționa în scopuri ideologice sau publicitare, cu beneficii financiare colosale în joc.
„Ceea ce se întâmplă cu algoritmii este apariția unei noi puteri”, alături de executiv, legislativ și judecătoresc, care „nu are încă nicio putere contrară” și împotriva căreia este necesar să se creeze „contra-algoritmi de supraveghere”, a explicat Hugo Micheron, specialist în interferențele islamiste asupra rețelelor.
În lumea digitală, „piața ideilor se află în mâinile unui număr mic de companii mari americane, chineze și rusești care și-au pus întotdeauna interesele pe primul loc”, a adăugat David Colon, istoric al propagandei și manipulării în masă.
„În Moldova, primul client al Facebook a fost Kremlinul în operațiunile sale de interferență electorală”, a spus el. Trolii și boții „distorsionează percepțiile utilizatorilor” și pot, de asemenea, „păcăli algoritmii și le pot multiplica efectele”.
El a sugerat crearea unor rețele sociale de „interes public”, nu bazate pe un „model publicitar prădător”, ci pe „algoritmi transparenți”.
"Ne pierdem independența emoțională și cognitivă”, a concluzionat Emmanuel Macron, propunându-le interlocutorilor săi să se întâlnească din nou până la sfârșitul lunii decembrie.
Zece persoane sunt judecate pentru că au spus pe Internet că Brigitte Macron e bărbat
Zece persoane au fost judecate luni şi marţi la Tribunalul Corecţional din Paris pentru hărţuire cibernetică sexistă împotriva soţiei preşedintelui francez. Brigitte Macron a devenit ţinta unei ştiri false virale, care susţinea că ea este o femeie transgender.
Această ripostă juridică din Franţa, dublată de o plângere în Statele Unite, vine după patru ani de controverse şi zvonuri în continuă creştere, difuzate pe scară largă de reţelele conspiraţioniste şi de extremă dreapta.
Opt bărbaţi şi două femei, cu vârste cuprinse între 41 şi 60 de ani, sunt suspectaţi că au făcut numeroase comentarii rău intenţionate despre "genul" şi "sexualitatea" lui Brigitte Macron, echivalând diferenţa de vârstă faţă de soţul ei cu "pedofilia", conform Parchetului din Paris.
Ştiri video recomandate
