Fulgerele sunt considerate, de obicei, un vestitor al distrugerii pădurilor, ucigând sau „rănind” copacii cu forța lor explozivă. Dar în pădurile tropicale de câmpie din Panama, o specie de arbori tropicali impunători ar fi evoluat pentru a folosi această forță a naturii în avantajul său.
Conform unui nou studiu, arborele de fasole tonka (Dipteryx oleifera), cunoscut în România ca „arborele cumaru” ar putea de fapt să beneficieze de pe urma loviturilor de trăsnet.
Oamenii de știință au descoperit că acești copaci nu numai că supraviețuiesc nevătămați acestor întâlniri electrice, dar trăsnetul le dăunează concurenților săi și lianelor parazite care se agață de copacii cumaru. Cercetătorii și-au publicat concluziile pe 26 martie, în revista New Phytologist.
Copacul care scapă nevătămat de fulgere
„Am început să facem această muncă în urmă cu 10 ani și a devenit foarte evident că fulgerele omoară o mulțime de copaci, în special o mulțime de copaci foarte mari”, a declarat pentru Live Science autorul principal al studiului, Evan Gora, ecolog forestier la Institutul Cary de Studii Ecosistemice. „Dar Dipteryx oleifera nu a prezentat în mod constant niciun prejudiciu”, a spus Gora.
În pădurile tropicale, trăsnetul este o cauză majoră a mortalității arborilor - în special în rândul celor mai mari și mai bătrâni arbori, care joacă un rol esențial în stocarea carbonului și susținerea biodiversității.
Înțelegerea modului în care fulgerele modelează structura pădurilor și compoziția speciilor ar putea clarifica cât de rezistente sunt aceste ecosisteme în fața schimbărilor climatice. Dar în mijlocul distrugerii, cercetătorii au observat ceva surprinzător: o specie părea să prospere.
Folosind un sistem personalizat de senzori de câmp electric și camere de luat vederi pentru a urmări fulgerele, cercetătorii au studiat aproape 100 de fulgere în Monumentul natural Barro Colorado din Panama.
Cercetătorii au văzut exact unde loveau fulgerele
Pentru a localiza punctele exacte în care au căzut fulgerele, oamenii de știință au dezvoltat un sistem de detecție de înaltă rezoluție. O rețea de antene, amplasată în Panama Centrală, a detectat undele radio de la fulgere. Analizând modelele de energie înregistrate de fiecare senzor din rețea, cercetătorii au putut triangula cu mare acuratețe punctul de impact.
În combinație cu studiile la fața locului și cu imaginile obținute cu drona, echipa a putut localiza cu precizie zona de pădure care a fost lovită și a putut monitoriza starea copacilor în timp.
Cercetătorii au constatat că D. oleifera s-a evidențiat ca o specie care a prezentat în mod constant daune mici sau inexistente după ce a fost lovită de trăsnet.
Pentru a obține o imagine pe termen mai lung a efectului loviturilor de trăsnet asupra arborilor de fasole tonka și a vecinilor lor, echipa a analizat înregistrări de zeci de ani ale parcelelor de arbori.
„Există un pericol cuantificabil și detectabil de a trăi lângă cumaru”
„Pe parcursul acestor 40 de ani, există un pericol cuantificabil și detectabil de a trăi lângă cumaru. Ca arbore, ai mult mai multe șanse să mori decât dacă locuiești lângă orice alt copac mare și bătrân din acea pădure”, a spus Gora.
În medie, fiecare trăsnet a ucis mai mult de 2,4 tone (2 tone metrice) de biomasă de arbori din apropiere și aproape 80% din lianele (liane parazite) care infestau coronamentul fasolei tonka.
Gora a speculat că cheia din spatele rezistenței la trăsnet a acestor copaci provine din structura lor fizică. Studiile anterioare au sugerat că arborele are o conductivitate internă ridicată, permițând curentului de trăsnet să treacă prin el fără a acumula căldură dăunătoare - ca un fir bine izolat.
Deoarece are tendința de a crește mare - până la 40 de metri - și de a trăi secole, se estimează că un singur arbore de fasole tonka este lovit de cel puțin cinci ori după ce ajunge la maturitate, fiecare lovitură ajutând la eliminarea lianelor și a concurenților, deschizând coronamentul pentru a-l ajuta să prospere.
Când este lovit de fulger, arborele cumaru poate produce de 14 ori mai multă fasole tonka
Cercetătorii au estimat că lovirea de fulger ar putea duce la o creștere de 14 ori a producției de semințe de-a lungul vieții, oferind speciei un avantaj major în materie de reproducere.
Gregory Moore, un horticultor de la Universitatea din Melbourne care nu a fost implicat în studiu, a declarat că descoperirile se aplică probabil și altor specii. "Acest tip de lucrare s-ar putea aplica și altor comunități vegetale dominate de arbori, cum ar fi pădurile sau pădurile joase în care arborii sunt foarte despărțiți, deci nu seamănă deloc cu o pădure tropicală", a spus el, adăugând că alți arbori înalți sunt, de asemenea, ținte probabile ale fulgerelor.
„Știm de mult timp că unii copaci pot supraviețui mai multor lovituri de trăsnet”, a declarat Moore, subliniind că unii copaci înalți supraviețuiesc incendiilor de pădure din Australia și ajung să se înalțe deasupra vecinilor lor, ceea ce îi transformă în ținte principale pentru loviturile de trăsnet.
„Aceștia sunt adesea numiți cerbi, deoarece vârful coroanei a fost aruncat în aer, dar pot supraviețui timp de secole după ce au fost loviți de trăsnet”, a spus el.
Gora și colegii săi își extind acum cercetările la alte păduri din Africa și Asia de Sud-Est pentru a afla dacă fulgerele aduc beneficii și altor specii.
Ştiri video recomandate
