Metoda folosită de Biserica Catolică pentru alegerea conducătorilor săi este practic aceeași de acum 800 de ani. Conclavul are loc după decesul unui papă sau în caz de demisie a acestuia, iar cardinalii care participă la conclav sunt cei desemnați să voteze pentru succesorul papal.
În timp ce papa Francisc continuă să se recupereze în spital, mulți au început să se întrebe care ar fi procesul în cazul în care ar trebui să demisioneze din motive de sănătate, așa cum a făcut predecesorul său, papa Benedict al XVI-lea.
Ce înseamnă conclav
Metoda pe care o folosește Biserica Catolică pentru a-și alege liderul este aproape neschimbată de 800 de ani. Sistemul este cunoscut sub numele de „conclav papal” și va fi folosit din nou pentru a alege următorul papă, atunci când va veni momentul.
Conclavul se desfășoară la Vatican, şi doar cardinalii care îndeplinesc anumite condiții pot participa. Termenul „conclav” provine din latină și se referă la o reuniune secretă a cardinalilor Bisericii Catolice, care se ține într-o cameră izolată pentru a alege un nou papă. De obicei, doar cardinalii sub vârsta de 80 de ani pot vota. Aceștia se adună în Capela Sixtină, unde, sub jurământ de confidențialitate, aleg un nou lider al Bisericii Catolice.
Sistemul este democratic, cu un accent puternic pe realizarea mai multor runde de vot până când apare un consens clar. Conform regulilor actuale, doar cardinalii sub vârsta de 80 de ani pot vota. Nu există o limită de vârstă pentru a deveni papă, însă Francisc avea 76 de ani când a preluat funcția, iar acum are 88 de ani. Benedict al XVI-lea avea 78 de ani și a fost papă doar opt ani înainte de pensionarea sa surprinzătoare la 85 de ani, potrivit independentespanol
În 2025, odată cu lansarea filmului „Conclave” și zvonurile despre sănătatea precară a Papei Francisc, conceptul de conclav a căpătat o semnificație aparte în cultura populară. Filmul „Conclave” explorează un scenariu plin de tensiune și incertitudine, în care cardinalii sunt forțați să aleagă un nou papă într-o atmosferă de urgență și de secrete, ceea ce reînvie interesul pentru procesul de alegere papală.
De asemenea, sănătatea în declin a Papei Francisc a adus în prim-plan ideea că conclavul ar putea deveni o realitate mai devreme decât se aștepta. Boala suferită de Papă ridică întrebări legate de viitorul Bisericii Catolice și de momentul în care va trebui convocat un conclav pentru a desemna un nou papă.
Pentru a începe procesul, se ține o slujbă specială dimineața, după care cei 120 de cardinali eligibili pentru vot se adună în interiorul Capelei Sixtine, locul tuturor conclavelor papale din 1858.
Apoi, la strigătul „extra omnes” (toți afară), cardinalii, care au jurat să păstreze secretul, se vor închide în conclav până vor reuși să aleagă succesorul lor. Nu există garanții că prima rundă de votare va fi rezolvată în aceeași zi. Cardinalii înșiși se așează pe ambele laturi ale Capelei Sixtine. Se aleg aleatoriu numele a nouă cardinali care vor prezida și organiza votul.
Un papă este ales doar atunci când un candidat obține majoritatea de două treimi. Uneori nu durează mult până când un papă este ales, când apare un candidat puternic. Totuși, din a 34-a rundă de votare, conclavul va vota doar între cei doi candidați cei mai votați din runda anterioară. De altfel, cel mai lung conclav papal, de la sfârșitul secolului al XIII-lea, a durat aproape trei ani din cauza luptelor politice interne uriașe. Trei cardinali votanți au murit în timpul procesului.
Votarea în sine este secretă și a fost introdusă în 1621 de Papa Grigore al XV-lea pentru a evita politica deschisă. La fiecare vot, cardinalii scriu numele alesului lor, de preferință cu o scriere distorsionată pentru a-și ascunde identitatea.
După aceea, buletinele de vot sunt arse într-o mică vatră din interiorul Capelei Sixtine. Fumul negru produs de incendiu semnalează mulțimii că încă nu a fost ales un nou papă.
Când un candidat obține în cele din urmă două treimi din voturi, este ales un nou papă. Apoi, cardinalul decan îl cheamă pe candidat în fața capelei și îl întreabă dacă este dispus să accepte. Dacă răspunsul este afirmativ, noul papă este invitat să aleagă un nou nume papal.
Deși papa este considerat succesorul Sfântului Petru, niciunul nu a ales numele Petru pentru numele său papal, asta pentru a evita comparațiile cu fondatorul Bisericii Catolice Romane și, pe de altă parte din cauza unei profeții vechi care spune că un papă numit Petru va preceda sfârșitul lumii.
După ce noul papă este ales corect, buletinele de vot sunt arse din nou, iar un aditiv este plasat în foc pentru a face fumul alb, semnalizând lumii că a fost ales un nou pontif.
Importanța conclavului în procesul papal
Conclavul nu este doar un simplu proces de alegere, ci un moment definitoriu în viața Bisericii Catolice. Așadar, în acest context, întrebarea „ce înseamnă conclav?” capătă o importanță specială, fiind asociată nu doar cu tradiția veche de secole, ci și cu provocările contemporane legate de sănătatea liderilor religioși și de modul în care Biserica va face față schimbărilor în viitor.
Conclavul joacă un rol esențial în menținerea unității și continuității în cadrul Bisericii Catolice, indiferent de provocările externe sau de sănătatea liderilor religioși.
Ştiri video recomandate
