Sub străzile din Zaragoza, arheologii au descoperit rămășițele a ceea ce ar putea fi un pod roman cu funcții de apeduct, o structură rară care schimbă modul în care istoricii înțeleg planificarea și alimentarea cu apă a orașului antic Caesaraugusta, în urmă cu aproape două milenii.
Descoperirea a avut loc în timpul lucrărilor de reamenajare urbană din Piața San Miguel și de pe bulevardul istoric Coso, unde modernizarea infrastructurii a impus monitorizarea arheologică a straturilor subterane. La aproximativ patru metri sub nivelul actual al străzii, arheologii au găsit o arcadă romană masivă construită din opus caementicium, betonul durabil utilizat frecvent de inginerii romani.
› Vezi galeria foto ‹
Potrivit arheologilor municipali, structura ar fi putut face parte dintr-un pod care transporta și apă către orașul roman, funcționând practic ca un sistem combinat pod-apeduct. Dacă ipoteza se confirmă, aceasta ar reprezenta prima dovadă arheologică a unei astfel de structuri descoperite vreodată în Zaragoza.
O structură inginerească romană ascunsă sub oraș
Rămășițele au fost descoperite în șanțuri deschise la intersecția dintre Coso și strada Espartero, o zonă care, în perioada romană, se afla lângă o depresiune naturală sau o vale puțin adâncă. Arheologii cred că structura traversa această zonă joasă, facilitând atât transportul, cât și gestionarea apei în interiorul orașului.
Materialul de construcție — beton hidraulic roman — sugerează că structura datează din primele decenii după fondarea orașului Caesaraugusta, o colonie romană înființată în timpul domniei împăratului Augustus, spre sfârșitul secolului I î.Hr.
José Juan Domingo, șeful Serviciului Municipal de Arheologie din Zaragoza, a explicat că descoperirea ar putea reprezenta o piesă-cheie pentru înțelegerea infrastructurii orașului.
„Această descoperire este extrem de importantă pentru patrimoniul istoric”, a declarat Domingo. „Este prima structură de acest tip identificată în Zaragoza și oferă informații valoroase despre modul în care orașul roman își gestiona alimentarea cu apă și planificarea urbană.”
Alimentarea cu apă și planificarea urbană în Caesaraugusta
Descoperirea aduce noi perspective asupra uneia dintre întrebările de lungă durată legate de Zaragoza romană: cum ajungea apa din râul Huerva în oraș.
Arheologii suspectează acum că structura descoperită făcea parte dintr-un sistem hidraulic timpuriu care transporta apa din râu către centrul urban. Astfel de sisteme erau comune în orașele romane, unde apeductele și podurile construite special asigurau acces constant la apă pentru băi, fântâni și consumul casnic.
Deși se știe că Caesaraugusta dispunea de o infrastructură romană avansată, configurația exactă a rețelei de alimentare cu apă a rămas parțial ipotetică.
Noua descoperire ar putea oferi dovezi fizice esențiale pentru confirmarea sau ajustarea acestor teorii.
Redefinirea limitelor orașului roman
Dincolo de importanța hidraulică, structura îi ajută pe cercetători să înțeleagă mai bine întinderea originală a orașului Caesaraugusta.
Timp de decenii, specialiștii au dezbătut dacă zona dintre bulevardul Coso și râul Huerva era un cartier periferic sau o extindere suburbană ulterioară.
Noile straturi arheologice documentate sugerează contrariul.
Potrivit lui Domingo, rămășițele indică faptul că această zonă făcea parte din orașul roman consolidat încă din fazele sale timpurii, și nu dintr-un cartier secundar sau un vicus dezvoltat ulterior în afara nucleului urban.
Dacă această interpretare se confirmă, ea extinde aria cunoscută a Caesaraugustei și sugerează că Zaragoza romană era deja mai mare și mai integrată decât se credea anterior.
Conservarea rămășițelor in situ
După descoperire, echipa de arheologi a realizat o documentare completă, incluzând fotografii, desene detaliate și scanări 3D ale structurii.
În loc să fie îndepărtate, autoritățile au decis conservarea rămășițelor in situ, sub pavaj — o strategie comună în orașele europene, unde vestigiile arheologice se află sub zone urbane active.
După documentare, structura a fost protejată și reîngropată cu grijă, astfel încât lucrările de modernizare să poată continua fără a afecta situl.
Totuși, importanța descoperirii i-a determinat pe arheologi să deschidă o nouă săpătură de test în apropiere, pentru a verifica dacă mai există alte segmente ale structurii.
Dacă vor fi descoperite arcade suplimentare sau canale asociate, cercetătorii ar putea reconstrui dimensiunile și funcția completă a construcției.
Straturi de istorie sub Zaragoza
Săpăturile au scos la iveală și diverse artefacte din perioade istorice diferite, inclusiv fragmente de ceramică și alte materiale. Acestea au fost transferate în laboratoarele municipale pentru curățare, analiză și catalogare.
Arheologii avertizează că multe vestigii din subsolul orașului sunt fragmentate sau slab conservate, parțial din cauza faptului că, timp de secole, construcțiile s-au desfășurat fără supraveghere arheologică.
Monitorizarea sistematică a patrimoniului în cadrul lucrărilor urbane a început abia în anii 1980, ceea ce înseamnă că activitățile anterioare au afectat sau distrus frecvent contextul arheologic.
În ciuda acestor dificultăți, fiecare nouă descoperire adaugă o piesă importantă la puzzle-ul istoric complex al orașului.
Un oraș construit pe fundații romane
Fondată ca Colonia Caesar Augusta, Zaragoza a fost unul dintre cele mai importante centre urbane romane din valea Ebrului și singurul oraș din Imperiul Roman numit direct după împăratul Augustus.
De-a lungul secolelor, străzile, zidurile și infrastructura romană au fost treptat acoperite de straturi succesive de construcții.
Astăzi, lucrările urbane moderne continuă să scoată la iveală fragmente ale acestui trecut antic — uneori la doar câțiva metri sub asfalt.
Noua structură de tip pod-apeduct descoperită sub Coso este încă o dovadă că orașul roman rămâne ascuns sub Zaragoza, așteptând să fie redescoperit, bucată cu bucată, pe măsură ce orașul modern evoluează deasupra lui.
Ştiri video recomandate
