Turcia a anunţat săptămâna aceasta o serie de descoperiri importante în două situri arheologice majore din sud-estul ţării, dezvăluiri care oferă noi perspective asupra unei regiuni considerate martora tranziţiei umanităţii de la vânători-culegători la societăţi sedentare, acum peste 11.000 de ani, transmite Reuters, citată de Agerpres.
Gobeklitepe – sit inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO – şi Karahantepe, aflat în apropiere, se află pe un platou cu vedere spre câmpiile fertile ale zonei supranumite „leagănul civilizaţiei”. Cele două situri continuă să schimbe modul în care arheologii înţeleg preistoria.
Printre cele mai recente descoperiri prezentate în provincia Sanliurfa se află o statuie cu o expresie facială ce aminteşte de cea a unei persoane decedate. Arheologii spun că piesa este unică în contextul ritualurilor funerare şi al simbolismului comunităţilor neolitice.
Această statuie se numără printre cele aproximativ 30 de artefacte dezvăluite miercuri – statui antropomorfe sau zoomorfe, figurine, vase, farfurii, coliere şi mărgele, inclusiv una cu formă umană.
„Ceea ce face aceste situri arheologice unice este modul în care ele ne remodelează cunoştinţele despre istoria neolitică, precum şi despre tranziţia la viaţa sedentară”, a declarat ministrul Culturii şi Turismului, Mehmet Nuri Ersoy.
Ministrul a explicat că siturile incluse de Turcia sub numele de proiectul „Movile de piatră” arată că umanitatea avea un nivel de conştiinţă mult mai avansat în privinţa credinţelor, ritualurilor, organizării sociale şi producţiei culturale decât se presupunea anterior.
Gobeklitepe ar urma să fie vizitat de aproximativ 800.000 de turişti anul acesta, a precizat oficialul, o dovadă a interesului tot mai mare pentru importanţa sitului.
Proiectul cuprinde 12 situri neolitice ale unor comunităţi sedentare din Sanliurfa, datând din aproximativ 9.500 î.Hr. Gobeklitepe şi Karahantepe includ cele mai vechi structuri din lume construite pentru ritualuri comunitare şi reprezentaţii.
Printre elementele remarcabile se numără structurile ovale monumentale, cu diametre de până la 28 de metri, înconjurate de stâlpi de calcar în formă de „T”, consideraţi reprezentări stilizate ale oamenilor, unele dintre ele având sculpturi cu animale în relief.
Arheologii au mai anunţat şi descoperirea, la Karahantepe, a unui stâlp în formă de „T” cu un chip uman sculptat – prima reprezentare de acest tip cunoscută până acum.
„De la alimentaţie la arhitectură, de la lumea simbolică la ritualuri, vasta diversitate a dovezilor obţinute aici ne aduce incredibil de aproape de societăţile preistorice”, a declarat Necmi Karul, coordonatorul săpăturilor, descriind comunităţile care au ridicat aceste structuri drept meşteri deosebit de pricepuţi.