Peste 80% din rezervele de pământuri rare ale Chinei se află în Baotou, un centru industrial cu 2,7 milioane de locuitori aflat la marginea deșertului Gobi.
Centrul orașului Baotou, un centru industrial cu 2,7 milioane de locuitori situat în nordul Chinei, la marginea deșertului Gobi, seamănă cu orice alt oraș chinezesc de rang secund. Mall-uri mari care găzduiesc lanțuri occidentale precum Starbucks și KFC stau alături de străzi pline de restaurante locale aglomerate, unde oamenii stau afară și copiii se joacă până târziu în noapte, bucurându-se de răcoarea relativă care vine odată cu lăsarea întunericului în verile toride ale Mongoliei Interioare, scrie The Guardian.
Dar o scurtă călătorie spre suburbiile orașului dezvăluie o altă scenă tipic chineză, mai puțin ospitalieră. Fabricile împânzesc marginile orașului, cu coșuri de fum care degajă nori albi de fum. Pe lângă uzinele de oțel și siliciu, Baotou găzduiește monopolul Chinei asupra pământurilor rare – elemente metalice utilizate în echipamente de rafinare a petrolului și baterii auto, care au devenit un punct sensibil major în războiul comercial SUA-China.
Peste 80% din rezervele de pământuri rare ale Chinei se află în Baotou. Metale precum ceriu și lantan sunt esențiale pentru tehnologiile moderne, de la ecrane de smartphone-uri până la sistemele de frânare ale vehiculelor. Anumite pământuri rare, precum samariul, sunt utilizate în magneți de calitate militară, inclusiv în SUA.
Acest lucru le-a transformat într-un atu de negociere util pentru Beijing în războiul comercial. China s-a opus mult timp embargoului impus de Washington asupra exportului de semiconductori avansați către China, iar acum pare să răspundă în același mod, blocând accesul producătorilor occidentali la elemente critice din lanțul lor de aprovizionare.
Restricțiile au avut deja efecte la nivel global – Ford a închis temporar o fabrică de mașini din Chicago din cauza penuriei. Luni, un director Ford a declarat că firma trăiește „de pe o zi pe alta” pentru a menține fabricile deschise. Într-un discurs vehement săptămâna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a acuzat China că „militarizează” dominația sa asupra lanțului de aprovizionare cu pământuri rare. Accesul la aceste materii prime este, se pare, în capul listei agendei unui viitor summit UE-China.
Oamenii trăiesc în umbra unor mine masive și a deșeurilor toxice ale acestora
Pământurile rare fac parte din viața din Baotou cu mult înainte ca geologia regiunii să ajungă în atenția lumii.
Metalele au fost descoperite pentru prima dată în China în Bayan Obo, un district minier aflat la 150 km nord de Baotou, în anii 1930. Însă producția a crescut semnificativ abia în anii 1990, odată cu intrarea Chinei într-o perioadă de reforme economice rapide. Între 1990 și 2000, producția Chinei a crescut cu 450%, ajungând la 73.000 de tone. În același timp, producția din alte țări, în special SUA, a scăzut, oferind Chinei un cvasi-monopol asupra aprovizionării globale. În 2024, cota guvernamentală de producție pentru pământuri rare a fost de 270.000 de tone. Districtul minier Bayan Obo este acum o comunitate strict controlată, cu oameni care trăiesc în umbra unor mine masive și a deșeurilor toxice ale acestora.
› Vezi galeria foto ‹
Rezervele naturale bogate din Baotou au fost benefice pentru economie. PIB-ul pe cap de locuitor este de 165.000 de yuani (aproximativ 17.000 de lire), comparativ cu media națională de 95.700 de yuani, deși localnicii se plâng de încetinirea economică, care afectează întreaga țară. Potrivit presei de stat, anul trecut industria a generat pentru prima dată peste 100 miliarde de yuani pentru oraș. Însă industria are și un impact asupra mediului.
Deșeurile toxice, adesea radioactive, rezultate din procesarea pământurilor rare sunt aruncate în gropi artificiale numite „iazuri de decantare”. Unul dintre cele mai notorii astfel de locuri din zonă este barajul Weikuang, deținut de compania de stat Baogang Group. Timp de mulți ani, a fost cel mai mare loc de depozitare a deșeurilor din pământuri rare din lume. Nu a fost căptușit corespunzător și existau temeri că materialele toxice se infiltrează în pânza freatică și spre râul Galben din apropiere, o sursă importantă de apă potabilă pentru nordul Chinei. Potrivit Ministerului Ecologiei și Mediului, un proiect de curățare a unui afluent al râului Galben din Baotou a dus la scăderea cu 87% a nivelului de azot amoniacal – un produs secundar al procesării pământurilor rare – între 2020 și 2024.
În anii 2000 și 2010, anchetele realizate în satele din jurul Baotou au scos la iveală probleme ortopedice, malformații congenitale și o „epidemie” de cancer. Deoarece elementele rare microscopice pot traversa bariera hemato-encefalică și se pot depune în creier, expunerea a fost asociată cu o serie de probleme neurologice, cum ar fi dizabilități motorii și senzoriale, afectând și dezvoltarea neurologică a fătului la femeile însărcinate.
Un studiu publicat în 2020 a constatat că copiii din Baotou erau deosebit de expuși la elemente de pământuri rare prin praful de pe drumuri, ceea ce cercetătorii au descris drept un „risc serios”. Un alt studiu a arătat că aportul zilnic de pământuri rare inhalate în zonele miniere era de până la 6,7 mg, cu mult peste nivelul de 4,2 mg considerat relativ sigur.
„Extracția la scară largă merge adesea în detrimentul sănătății și bunăstării comunităților din jur, indiferent de context,” spune Julie Klinger, profesoară asociată la Universitatea Delaware, specializată în pământuri rare.
Deși, teoretic, există tehnologii de procesare mai puțin poluante a pământurilor rare, acestea sunt rareori utilizate din cauza costurilor.
„Mă îndoiesc că ar putea menține costurile de producție dacă ar implementa astfel de măsuri,” spune Craig Hart, lector la Universitatea Johns Hopkins, specializat în pământuri rare.
Ecologiștii observă că unul dintre motivele pentru care China a reușit să domine aprovizionarea globală cu pământuri rare la prețuri competitive este acela că, pe lângă resursele naturale bogate, a fost dispusă să lase populația rurală și săracă să suporte greul muncii toxice și murdare. Însă acum, China dorește să-și curețe imaginea.
În 2022, presa de stat a anunțat că iazul principal de decantare din Baotou a fost transformat într-o zonă umedă urbană. Observatorii de păsări puteau veni și admira apele curate ale noului lac purificat, care atrăgea aparent o varietate de păsări migratoare.
Totuși, când reporterii Guardian au vizitat „paradisul” ornitologic, cea mai mare parte a sitului era ascunsă în spatele unui zid de beton recent construit. O privire peste zid a dezvăluit o întindere de noroi arid. În jur, rămășițele demolate ale satelor odinioară cunoscute drept „sate ale cancerului” erau împrăștiate printre conducte ruginite și depozite dărăpănate. Un restaurant de colț, abandonat și năpădit de vegetație, era singura dovadă a comunităților care trăiseră acolo.
Pe locul unui alt sat, cunoscut local pentru ratele ridicate de cancer, a fost construită o mare fabrică de siliciu.
Nu este clar unde au fost mutați locuitorii. Un complex nou de blocuri cu mai multe etaje, aflat în apropiere, părea destinat relocării acestora, dar puțini oameni se vedeau pe străzi. Oficialii locali i-au împiedicat fizic pe reporterii Guardian să vorbească cu vreun locuitor din zonă.
Guvernul local din Baotou nu a răspuns solicitării de comentarii.
Ştiri video recomandate
