Incendiile care au ajuns în această săptămână la marginea orașelor Bordeaux și Madrid arată cât de repede se schimbă harta riscurilor din Europa. Pe măsură ce temperaturile cresc, tot mai multe locuințe și afaceri se află în zone expuse incendiilor, inundațiilor sau furtunilor, iar companiile de asigurări încep fie să mărească puternic prețurile, fie să se retragă. Unele regiuni riscă astfel să devină, în timp, aproape imposibil de asigurat.
Incendiile record din ultimele zile au obligat sute de mii de oameni să își părăsească locuințele, au distrus habitate naturale și au amenințat orașe despre care, până nu demult, se credea că sunt ferite de asemenea pericole. Ele sunt doar cele mai recente dintr-un șir tot mai lung de dezastre legate climatce, care îi obligă pe liderii europeni să regândească modul în care sunt împărțite costurile.
Alegerea este una dificilă. Fie guvernele intervin pentru a-i proteja pe oameni de creșterea prețurilor la asigurări, punând și mai multă presiune pe bugetele publice, fie tot mai multe familii riscă să rămână fără nicio protecție atunci când casele le sunt inundate sau distruse de incendii.
Riscul tot mai mare a determinat Banca Centrală Europeană și autoritatea europeană de supraveghere a asigurărilor să ceară o implicare mai puternică a Bruxelles-ului. Cele două instituții propun crearea unui sistem de reasigurare la nivelul Uniunii Europene și a unui fond public pentru dezastre naturale.
„Ceea ce se întâmplă în Europa în această vară nu este un caz izolat”, a declarat Agnes Benassy-Quere, viceguvernatoare a Băncii Franței. „Aceste valuri de căldură și incendii de pădure fac parte dintr-o creștere evidentă, la nivel global, a fenomenelor meteo extreme, care au costuri reale pentru gospodării, companii și guverne”.
„În Europa, 75% dintre pagubele provocate de dezastrele naturale nu sunt asigurate”
Incendiile de vegetație sunt „pericolul meteorologic cu cea mai rapidă creștere la nivel mondial”, chiar dacă, „până acum, au reprezentat doar o parte relativ mică din pierderile asigurate în Europa”, a declarat Nikhil da Victoria Lobo, care conduce divizia de reasigurări pentru bunuri și accidente a gigantului Swiss Re în vestul și sudul Europei, Orientul Mijlociu și Africa.
Fenomenele meteo extreme presupun deja costuri uriașe pentru guvernele europene, ale căror bugete sunt tot mai fragile. Datele Agenției Europene de Mediu arată că astfel de evenimente au provocat economiei Uniunii Europene pierderi de peste 200 de miliarde de euro între 2021 și 2024.
Companiile de asigurări își majorează între timp tarifele și, în unele cazuri, se retrag complet din zonele cu risc ridicat, lăsând guvernele și cetățenii să suporte pierderile care nu sunt acoperite de polițe.
„În Europa, 75% dintre pagubele provocate de dezastrele naturale nu sunt asigurate”, a declarat Ariel Le Bourdonnec, specialist în domeniul asigurărilor în cadrul organizației Reclaim Finance, citând date ale Autorității Europene pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale. Pentru asigurători, inundațiile și furtunile sunt cele mai costisitoare dezastre naturale, urmate de căldura extremă și incendiile de vegetație, potrivit Insurance Europe.
Experții se așteaptă ca situația să se înrăutățească. În condițiile în care folosirea combustibililor fosili continuă să crească la nivel mondial, temperaturile urcă într-un ritm fără precedent, perturbând clima și ecosistemele planetei. Încălzirea globală duce la mai multe fenomene extreme, precum incendii, inundații și secete.
„Pierderile asigurate provocate de incendiile de vegetație din Europa au crescut, în termeni reali, cu aproximativ 8-11% pe an din 1970”, a adăugat reprezentantul Swiss Re.
Pagubele continuă să crească
În Franța, unde un incendiu de proporții continuă să ardă în departamentele Gironde și Landes, din sud-vestul țării, guvernul a promis că firmele de asigurări vor acoperi costurile de cazare și pagubele suferite de cei peste 200.000 de oameni evacuați.
Până acum, cel puțin 240 de locuințe au fost distruse de incendiu. Pagubele provocate de incendii sunt acoperite de asigurările pentru locuințe, iar guvernul a promis că va simplifica procedurile, ceea ce înseamnă că majoritatea victimelor ar trebui să primească bani pentru a-și reconstrui casele.
„Asigurătorii își fac partea”, a declarat marți ministrul Industriei, Sebastien Martin, pentru RMC.
Incendiile vor avea însă și un impact direct asupra finanțelor publice deja tensionate ale Franței. Statul va trebui să suporte costurile pentru reîmpădurire și reconstrucție, dar și indemnizațiile de șomaj pentru companiile obligate să își suspende activitatea.
În departamentul Gironde, aproximativ 130.000 de angajați nu pot lucra în prezent din cauza incendiilor, iar 13.000 de companii au fost evacuate.
Martin a exclus un program masiv de subvenții și a cerut „un răspuns concret, țintit și precis”, adăugând că este prea devreme pentru a calcula pagubele economice provocate de incendii.
Ministerul francez al Mediului estimează însă că reîmpădurirea tuturor suprafețelor distruse de incendii în acest an ar putea costa un miliard de euro.
Compania spaniolă de asigurări Mapfre a anunțat luni că primise până atunci 116 cereri de despăgubire, cele mai multe legate de asigurările pentru locuințe. Un purtător de cuvânt al companiei a spus că incendiile „nu sunt așteptate să aibă un impact economic semnificativ”.
Asigurătorii se retrag din zonele cu risc
Efectul cumulat al dezastrelor naturale legate de climă pune însă o presiune tot mai mare pe companiile de asigurări. Cu fiecare nouă catastrofă, asigurătorii sunt nevoiți să mărească prețurile polițelor pentru a evita pierderile.
În unele regiuni din Europa, „riscurile extreme devin realitate. Chiar și reasigurătorii, cei care ar trebui să îi protejeze pe asigurători, se retrag, reduc acoperirea sau impun franșize, pe care noi le numim niveluri de reținere, tot mai mari”, a declarat Thierry Langreney, președintele organizației pentru climă Les Ateliers du Future.
Organizația internațională din turism SKAL, care citează date naționale, susține că prețul asigurărilor pentru afacerile turistice din zonele Spaniei expuse incendiilor a crescut anual cu 15% în ultimii cinci ani. În Italia, primele pentru proprietățile de pe coastă au crescut cu 25% în cei cinci ani de până în 2022, pe fondul furtunilor și inundațiilor tot mai frecvente.
Potrivit federației franceze France Assureurs, primele pentru asigurarea locuințelor au crescut deja cu 7,8% în 2025, în timp ce suprataxa pentru dezastre climatice, care nu acoperă incendiile de vegetație, s-a majorat cu 66%.
Pentru moment, majoritatea locuitorilor Franței încă își pot asigura fără mari dificultăți locuințele oriunde pe teritoriul continental al țării, potrivit companiei publice de reasigurare. Totuși, aceasta observă primele semne de presiune în câteva orașe, unde asigurările sunt tot mai greu de obținut sau au devenit prea scumpe.
Treptat, aceste creșteri duc prețul asigurărilor dincolo de ceea ce își pot permite gospodăriile și companiile, iar diferența dintre pagubele produse și cele acoperite de polițe devine tot mai mare. Aproximativ jumătate dintre pierderile economice provocate anul trecut de dezastre naturale la nivel mondial nu au fost asigurate, potrivit gigantului Aon.
„Există un risc real ca această diferență, deja considerabilă, să crească și mai mult pe măsură ce se înmulțesc catastrofele naturale, cu urmări grave pentru viața de zi cu zi a oamenilor și pentru activitatea economică din regiunile afectate”, a declarat Petra Hielkema, președinta EIOPA, în timpul unei conferințe despre riscurile climatice organizate în aprilie.
În aceste condiții, guvernele nu au adesea altă soluție decât să intervină ca ultimă plasă de siguranță, ceea ce duce la creșterea cheltuielilor și a datoriei publice, potrivit unui studiu recent realizat de Rețeaua pentru Ecologizarea Sistemului Financiar, care reunește bănci centrale și autorități de supraveghere financiară din întreaga lume.
„Efectele negative se resimt fie prin costuri mai mari pentru asigurări în anii următori, fie prin creșterea datoriei publice”, se arată în raport, care a identificat efectele financiare ale dezastrelor naturale recente asupra produsului intern brut, inflației și sistemului de creditare.
„Uneori, sectorul privat suportă cea mai mare parte a poverii, alteori pagubele se regăsesc în finanțele publice. În cele din urmă, aceste evenimente sunt însă costisitoare pentru țările lovite și chiar pentru cele din jur”, a spus Banassy-Quara, de la Banca Franței.
Sistemul trebuie schimbat
Banca Centrală Europeană și EIOPA au propus ca problema să fie abordată printr-un nou sistem public-privat de reasigurare la nivelul Uniunii Europene și prin crearea unui fond european pentru finanțarea dezastrelor.
Comisia Europeană este așteptată să prezinte până la sfârșitul anului un pachet de măsuri privind rezistența la schimbările climatice și gestionarea riscurilor.
„Autoritățile publice trebuie să continue să ofere ajutor de urgență, dar Europa ar trebui să dezvolte și instrumente financiare comune, care să consolideze solidaritatea și să permită împărțirea riscurilor climatice între statele membre”, a declarat eurodeputatul socialist spaniol Casar Luena.
„Viitorul cadru european de adaptare la schimbările climatice ar trebui să includă un sistem european de reasigurare pentru riscurile climatice sau un mecanism prin care acestea să fie împărțite”, a adăugat el.
În Franța, alte dezastre climatice sunt acoperite printr-un sistem public-privat care face obligatorie asigurarea împotriva riscurilor climatice și împarte costurile între companiile de asigurări și stat.
„Mecanismul presupune, în esență, subvenționarea contractelor de asigurare pentru zonele cele mai expuse, printr-o marjă pe care asigurătorii o obțin din asigurările obligatorii încheiate în zone mai puțin expuse, la un nivel stabilit de stat”, a explicat Langreney, care a consiliat guvernul francez în 2024 cu privire la actualizarea sistemului. „Este, probabil, un model bun, pe care ar trebui să îl adopte și alte state europene care vor să extindă accesul la asigurări”, a adăugat el.
Companiile de asigurări cer, între timp, mai multe măsuri de prevenție. Țările ar trebui „să înceteze să mai construiască bunuri și proprietăți în zone cu risc ridicat”, atât în regiunile expuse incendiilor, cât și în cele vulnerabile la inundații, a declarat Tobias Grimm, cercetător-șef în domeniul climei la Munich Re.
Unele organizații, precum Reclaim Finance, susțin și că marile companii de asigurări ar trebui să suporte o parte mai mare a costurilor, în condițiile în care profiturile lor continuă să crească.
„O parte dintre aceste pagube nu este acoperită, iar această parte continuă să crească. În același timp, avem asigurători ale căror profituri sunt tot mai mari”, a spus Le Bourdonnec.
