Miliardarul Wolfgang Porsche a primit autorizație pentru un tunel privat de 500 de metri în Salzburg. Comisia de construcții a aprobat proiectul controversat, în valoare de 10 milioane de euro, în ciuda criticilor venite din partea Partidului Verzilor.
Wolfgang Porsche (82 de ani) este președintele Consiliului de Supraveghere al producătorului de mașini sport care îi poartă numele. În prezent însă, miliardarul și-a atras critici în Austria nu prin afaceri, ci printr-un plan personal: dorește să construiască în Kapuzinerberg, un deal împădurit vizavi de centrul istoric, un garaj pentru nouă automobile. Acest munte este un reper cu semnificație deosebită pentru orașul Salzburg.
Concret, garajul ar urma să fie amenajat sub Paschinger Schlössl, potrivit relatărilor ziarului NZZ. Este vorba despre o vilă cu importanță istorică, amplasată pe deal, pe care Porsche a cumpărat-o în urmă cu circa cinci ani și în care a investit sume considerabile pentru renovare.
Doar cu garajul însă miliardarul nu poate face mare lucru – acesta trebuie conectat la rețeaua rutieră. Soluția propusă: un tunel privat, a cărui intrare ar urma să fie amenajată într-o parcare publică aflată chiar în centrul orașului. Tunelul ar avea 500 de metri lungime, iar costurile estimate se ridică la 10 milioane de euro.
Verzii au făcut public proiectul în februarie. În ultimele zile de mandat, fostul primar conservator a încheiat un acord cu Porsche, prin care i-a acordat drept de acces pe un teren public pentru doar 40.000 de euro, fapt considerat inacceptabil de către Verzi.
Partidul Verzilor a denunțat o „tratament preferențial pentru super-bogați” și a cerut o anchetă. Protestele nu au avut însă efect: joi, comisia de construcții din Salzburg a dat undă verde tunelului și garajului privat. Totuși, pentru că suprafața de teren public folosită este mai mare decât cea prevăzută inițial, Porsche va trebui să plătească 48.000 de euro.
Proiectul tunelului privat nu este un caz singular. Numeroase alte situații arată tratamente preferențiale pentru cei bogați.
O lege elvețiană, cunoscută sub numele de Lex Koller, stabilește că străinii pot cumpăra în Elveția doar terenuri de maximum 1.000 de metri pătrați. Cotidianul Blick a dezvăluit că în Oberlandul bernese această lege a fost ignorată în mai multe cazuri, pentru a răspunde cerințelor unor cumpărători bogați din străinătate. În cantonul Vaud, între 2009 și 2021, au existat discrepanțe între reglementările fiscale și aplicarea lor, ceea ce a dus la reduceri de taxe acordate ilegal persoanelor înstărite. Deși angajații administrației fiscale cantonale au semnalat neregulile superiorilor, ani la rând nu s-a luat nicio măsură.
În prezent, 496 de persoane dețin în Elveția așa-numita viză de aur. Aceasta oferă drept de ședere celor care plătesc anual un anumit nivel de taxe în țară. Cele mai ieftine astfel de vize sunt în Obwalden, unde este suficientă o contribuție fiscală de 250.000 de franci pe an. Cele mai scumpe sunt în cantonul Zürich, unde pragul pornește de la un milion de franci anual.