Turnul radio Șuhov din Moscova, o dantelă de oțel înaltă de 148 de metri comandată de Lenin în urmă cu peste un secol și comparată adesea cu Turnul Eiffel, urmează să fie demontat, pentru că statul rus spune că nu își permite să-l restaureze, deși anul viitor va cheltui peste 200 de miliarde de dolari pentru apărare. Decizia a stârnit un val rar de contestare în Rusia aflată în război: arhitecți, ingineri și istorici din toată lumea îi cer lui Vladimir Putin să își țină promisiunea din 2009 și să salveze una dintre capodoperele ingineriei secolului XX, scrie The New York Times.
Încă din primii ani ai Uniunii Sovietice, Turnul radio Șuhov din Moscova a fost un simbol al ambițiilor uriașe ale Rusiei și al capacității sale de a duce la bun sfârșit performanțe inginerești amețitoare și îndrăznețe.
Săptămâna aceasta, constructorii trimiși de Kremlin urmau să ajungă pe strada liniștită de la sud de centrul orașului, unde se înalță turnul, pentru a începe demontarea acestui reper al arhitecturii secolului XX, care poartă numele creatorului său, Vladimir Șuhov. Proprietarii susțin că structura din zăbrele de oțel, măcinată de coroziune, nu mai poate fi reparată și că alternativele propuse în locul demolării sunt prea scumpe.
Planul de demontare a turnului, finalizat în 1922, a declanșat însă o mișcare pentru protejarea lui. Într-o rară manifestare de opoziție publică în Rusia aflată în război, arhitecți, ingineri și specialiști în conservarea patrimoniului au semnat o petiție deschisă prin care cer Guvernului să își reconsidere decizia.
Ei au organizat și un festival dedicat turnului și celorlalte lucrări ale lui Șuhov, precum și tururi ghidate gratuite, pentru a atrage atenția asupra valorii moștenirii sale.
Airat Bagautdinov, istoric al arhitecturii și unul dintre liderii campaniei de salvare a turnului, spune că decizia statului a fost dictată în primul rând de costuri.
„Nimeni nu știe dinainte ce elemente anume pot fi păstrate și care nu. S-a luat pur și simplu decizia să nu se complice nimeni cu asta. Dacă te apuci să restaurezi un turn pe care nu l-a mai restaurat nimeni niciodată și a cărui stare n-o cunoaște nimeni, apare riscul ca bugetul estimat să fie depășit de cinci sau de zece ori”, a explicat Bagautdinov într-un interviu.
Demolarea planificată a uneia dintre minunile tehnologice ale modernismului rusesc, lăsată în paragină de autorități ani de zile, arată cât de mult s-au îndepărtat, de-a lungul deceniilor, prioritățile Kremlinului de protejarea patrimoniului arhitectural al țării. Anul viitor, Rusia plănuiește să cheltuiască peste 200 de miliarde de dolari pentru apărare, o mare parte din bani urmând să meargă către războiul din Ucraina, în timp ce fondurile pentru cultură și proiecte sociale vor scădea.
Revolta publică față de soarta turnului amintește de protestele împotriva unora dintre planurile președintelui american Donald Trump de a remodela capitala Statelor Unite. Trump insistă să refacă Centrul John F. Kennedy pentru Arte Spectacolului, inclusiv găsind o modalitate de a-și pune numele pe clădire.
El încearcă, de asemenea, să renoveze terenul public istoric de golf din Washington și să construiască o sală de bal aurită, după ce a demolat Aripa de Est a Casei Albe.
Turnul rusesc, înalt de 148 de metri, a fost comandat de Lenin. Scopul lui era să răspândească mesajul comunismului pe întinsul teritoriu sovietic, cu ajutorul radioului, la acea vreme o tehnologie nouă. Turnul radio din oțel a fost însă mereu mai mult decât un simplu emițător.
Fiind una dintre primele mari construcții de după Revoluția rusă, turnul a fost gândit ca un obiect de o frumusețe diafană, un simbol al optimismului și al progresului, care să întruchipeze ambițiile la scară mondială ale tânărului stat comunist. Unii l-au comparat cu Turnul Eiffel din Paris.
Au urmat apoi decenii de neglijență și întreținere precară, care au corodat treptat oțelul. Turnul a fost vopsit ultima dată în 1964. A fost scos în mare parte din funcțiune la sfârșitul anului 2001, iar în 2014 se plănuia deja demolarea lui.
Buldozerele au fost oprite atunci, după ce protestele și articolele de presă din Rusia și din străinătate au obținut amânarea demolării. În 2017, un nou plan prevedea folosirea unui elicopter pentru demontarea secțiunilor superioare ale turnului, care urmau să fie restaurate într-un atelier, în timp ce cele patru secțiuni de la bază aveau să fie restaurate pe loc. Planul nu a mai fost pus niciodată în practică.
Acum, Ministerul Culturii din Rusia a deschis calea pentru demontarea completă, reducând statutul de protecție al turnului, ale cărui forme hiperboloide amintesc de un telescop înalt cât un zgârie-nori sau de un brad de Crăciun. Oțelul și niturile originale din care a fost construit turnul nu mai sunt considerate protejate.
Proprietarul turnului, Rețeaua de Televiziune și Radiodifuziune a Rusiei, a anunțat că va încerca să recupereze o parte din piese și să le refolosească pentru a ridica un nou turn în spiritul celui original.
Nu este însă clar ce înseamnă asta concret, iar nicio schiță sau detaliu nu a fost făcut public.
Într-o conferință de presă organizată săptămâna trecută la Moscova, conducerea rețelei de stat a declarat că singura soluție este demolarea turnului și construirea unei noi versiuni a acestuia.
Oficialii susțin că ideile specialiștilor în patrimoniu pentru restaurarea turnului sunt prea scumpe. Aleksei Popov, adjunctul conducerii Rețelei de Radiodifuziune, a declarat că „toate acele proiecte nu au ajuns la sute de milioane”, ci la „miliarde de ruble”.
Vladimir Trauș, inginer constructor care a fost consultant științific al proiectului, a susținut că prioritatea ar trebui să fie onorarea concepției turnului, nu a metalului în sine.
„Ideea lui genială a fost că a inventat structura”, a spus Trauș despre Șuhov. „Sarcina noastră este să păstrăm conceptul lui și să transmitem această idee generațiilor viitoare. Nimic nu durează la nesfârșit. Până și soarele se va stinge într-o zi, ce să mai vorbim de construcțiile făcute de om”.
Indiferent de costuri, apărătorii patrimoniului susțin că pierderea unui monument autentic are un preț care depășește cu mult banii. Ei mai spun că reconstruirea turnului din materiale moderne i-ar șterge integritatea istorică.
„Valoarea sa de neînlocuit stă chiar în structura autentică”, au scris semnatari din întreaga lume într-un apel de ultim moment adresat președintelui rus Vladimir Putin, care în 2009 promisese că monumentul va fi păstrat.
Printre semnatari se numără arhitecți, ingineri constructori și istorici de renume internațional, care au adăugat: „O copie din materiale moderne, oricât de atent ar fi realizată, este o replică falsă, iar autenticitatea și importanța istorică a turnului s-ar pierde pentru totdeauna. Nici înlocuirea nu este necesară: studii recente arată că oțelul original are o durată de viață foarte bună pe termen lung”.
Richard Pare, fotograf britanic de arhitectură și specialist în modernismul sovietic, a spus că o replică ar însemna „o pierdere catastrofală a uneia dintre cele mai rafinate și mai elegante capodopere ale ingineriei secolului XX“.
Pare își amintește senzația pe care a avut-o atunci când a fotografiat turnul din interiorul perimetrului de securitate, la începutul anilor ‘90, pentru o carte.
„La ora stabilită și escortat de paznici înarmați, mi s-a permis să trec de zidurile care împrejmuiau zona. Întâmplarea a făcut să fie o zi înnorată și mă îngrijora cum voi lucra în acea lumină plată, uniformă. Până la urmă, s-a dovedit a fi situația perfectă pentru a arăta frumusețea pură a formelor care țâșnesc spre cer”, a povestit el.
Aceste calități, a subliniat Pare, nu pot fi reproduse de o copie.
„E greu de crezut că Rusia lui Putin, capabilă să bombardeze Ucraina fără încetare, nu este capabilă să restaureze una dintre cele mai importante realizări arhitecturale și inginerești ale Rusiei secolului XX”, a declarat Barry Bergdoll, istoric al arhitecturii la Universitatea Columbia.
Turnul Șuhov a fost răspunsul comunismului la Turnul Eiffel al capitalismului, a adăugat Bergdoll, amintind că monumentul francez „a fost restaurat de numeroase ori” fără ca piesele sale originale să fie înlocuite în totalitate.
„De ce ar prefera cineva o reproducere?”, s-a întrebat Bergdoll. „Și cine crede că îl vor reconstrui cu adevărat?”