Miliardarul american Tim Draper a anunțat că vrea să vândă insula pe care o deține în Tanzania. „E un loc superb, dar nu-l folosim suficient”, a scris el pe rețeaua X. La scurt timp după anunțul său, Republica Tanzania s-a văzut nevoită să dezmintă anunțul: americanul nu deține insula în sine, așa că nu poate vinde pământul, potrivit Business Insider Africa.
Tim Draper a scris, pe rețeaua socială X, în 28 august, că vine Insula Lupita, unde acesta deține un resort de lux de mai bine de două decenii. „Îmi vând insula din Lacul Tanganyika, Tanzania. E un loc superb, dar nu îl folosim suficient. 7,9 milioane de dolari sau cea mai bună ofertă. Oricine este interesat ar trebui să mă contacteze direct”, a scris miliardarul.
I am selling my island in Lake Tanganyika, Tanzania. Gorgeous place, but we don’t use it enough. $7.9 million or best offer. Anyone interested should contact me directly at [email protected]
— Tim Draper (@TimDraper) August 28, 2026
Draper a declarat ulterior pentru Forbes că a primit mai multe oferte și că se așteaptă să vândă rapid.
Averea investitorului american este estimată la 2,3 miliarde de dolari, o mare parte fiind acumulată în urma unor investiții în tehnologie, criptomonede și susținerea timpurie a unor companii precum Tesla și Skype.
Totuși, acest anunț al miliardarului din SUA a atras clarificări rapide de la autoritățile din Tanzania. Ministerul Terenurilor, Locuințelor și Dezvoltării Așezărilor Umane a precizat că Draper nu deține terenul de pe Insula Lupita și, prin urmare, nu poate vinde insula în sine.
Potrivit ministerului, Insula Lupita, aflată în districtul Nkasi din regiunea Rukwa, este proprietatea agenției guvernamentale Tanzania Investment and Special Economic Zones Authority.
Firelight Safaris Limited, o companie la care Draper este acționare, deține însă drepturile de investiție pentru dezvoltarea și operarea facilităților turistice de pe insulă.
Așadar, a precizat ministerul de la Dodoma, orice potențială tranzacție ar viza participația lui Draper în investiție și activele aferente resortului, nu dreptul de proprietate asupra terenului.
Această distincție se regășește legislația funciară din Tanzania, potrivit căreia terenurile rămân în proprietatea statului, în timp ce investitorii străini obțin, în general, drepturi derivate pentru proiectele aprobate, nu drepturi de proprietate asupra terenurilor.
Cum arată resortul de lux de pe Insula Lupita
Draper a început să investească într-un resort de lux pe Insula Lupita în 2004. Potrivit Forbes, complexul, care se întinde pe aproximativ 100 de hectare, include 10 vile, o piscină olimpică, un centru spa, o sală de fitness, o sală de jocuri și mai multe baruri.
Oaspeții se pot bucura, de asemenea, de o plajă privată, caiac, snorkeling, pescuit și excursii pe Lacul Tanganyika.
Resortul de lux a funcționat până acum cu peste 30 de angajați, inclusiv servicii de majordom privat, iar pentru a ajunge acolo este nevoie de o combinație de zboruri internaționale, aeronave charter, transport rutier și transferuri cu barca.
Lacul Tanganyika face ca resortul să fie cu atât mai atrăgător pentru cei foarte bogați care vor o vacanță într-o zonă izolată. Împărțit de Tanzania, Burundi, Republica Democratică Congo și Zambia, acesta este al doilea cel mai mare lac de apă dulce din lume ca volum.
Anunțul lui Tim Draper a venit la câteva luni după ce o altă insulă din Tanzania a fost în centrul atenției pentru un motiv diferit.
Insula Maziwe, odată o insulă de corali acoperită de vegetație, situată în largul orașului Pangani, pe coasta Tanzaniei la Oceanul Indian, a dispărut aproape în întregime sub apă după decenii de eroziune și schimbări ale mediului.
Dispariția acestei insule este un semnal de alarmă privind presiunea sub care se află ecosistemele de coastă din Tanzania din cauza crizei climatice.
Lupita, în schimb, se află în interiorul țării, pe lacul Tanganyika, și nu se confruntă cu aceleași condiții de coastă.
Cu toate acestea, cele două povești evidențiază două aspecte foarte diferite ale insulelor Tanzaniei: una asociată turismului de lux și investițiilor străine, iar cealaltă cu amenințările de mediu tot mai mari.
