Antena 3 CNN Externe Mapamond Un mineral-minune ar putea duce la „cea mai mare revoluție energetică” de la apariția siliciului

Un mineral-minune ar putea duce la „cea mai mare revoluție energetică” de la apariția siliciului

Sarah El-Ayoubi
2 minute de citit Publicat la 23:45 16 Oct 2025 Modificat la 23:55 16 Oct 2025
profimedia-0999271608
Perovskitul a fost descoperit în 1839, în Munții Urali, însă termenul este folosit astăzi pentru o gamă largă de materiale fabricate sintetic, care reproduc structura cristalină a mineralului original. Foto: Profimedia Images

O nouă generație de panouri fotovoltaice promite să schimbe radical modul în care producem energie curată. Cercetătorii și startup-urile din întreaga lume pariază pe perovskite un material sintetic cu proprietăți excepționale care ar putea dubla eficiența conversiei luminii solare în electricitate. Dacă testele din laborator se vor confirma și în lumea reală, omenirea ar putea fi martora celei mai mari revoluții energetice de la apariția siliciului, scrie BBC.

De la descoperire minerală la promisiune energetică

Perovskitul a fost descoperit în 1839, în Munții Urali, însă termenul este folosit astăzi pentru o gamă largă de materiale fabricate sintetic, care reproduc structura cristalină a mineralului original. Aceste materiale pot fi create din elemente accesibile, precum brom, clor, plumb sau staniu, iar structura lor permite captarea unei porțiuni mult mai ample din spectrul solar. Cercetările asupra aplicării perovskitului în energie solară au început timid la finalul anilor 2000, dar abia în ultimii ani au cunoscut o accelerare spectaculoasă. Laboratoarele din Oxford, Boston, Tokyo sau Shanghai lucrează în prezent la celule solare „tandem”, care combină siliciul, materialul clasic din panourile fotovoltaice, cu un strat de perovskite, pentru a spori masiv randamentul.

Provocarea rămâne însă validarea performanței în condiții reale. În laborator, celulele sunt testate în camere speciale care simulează ani întregi de expunere la soare, umiditate și variații de temperatură. „Testele de îmbătrânire accelerată ne arată cum s-ar comporta aceste celule după 10 sau 15 ani, fără să așteptăm efectiv atâta timp”, explică Laura Miranda, șeful de sustenabilitate al Oxford PV. În 2025, compania a trimis primele panouri tandem, cu o putere de 100 kW, către o fermă solară din Statele Unite, pentru testare pe termen lung. Acestea vor alimenta aproximativ 14 gospodării americane și vor oferi primele date reale despre durabilitatea materialului.

Provocările: plumb, umiditate și costuri

Criticii avertizează că perovskitele sunt sensibile la umiditate și temperaturi ridicate, ceea ce poate accelera degradarea. Mai mult, unele versiuni conțin plumb, o substanță toxică pentru oameni și mediu. Totuși, experții susțin că nivelurile folosite sunt infime comparativ cu poluarea generată de arderea cărbunelui.

„Cantitatea de plumb dintr-un panou solar perovskitic este mult mai mică decât cea emisă de o centrală pe cărbune pentru aceeași cantitate de energie produsă”, explică Joseph Berry, cercetător la Laboratorul Național pentru Energie Regenerabilă din SUA (NREL). Problema ar putea fi complet eliminată prin dezvoltarea unor procese de reciclare și reutilizare eficiente, iar Oxford PV susține că panourile sale pot fi deja reciclate la fel ca cele din siliciu.

Ritmul de inovare este impresionant. În SUA, startup-ul Swift Solar, fondat de cercetători de la MIT și Stanford, testează deja panouri perovskite pe turnuri de telecomunicații. În Asia, giganții chinezi Trina Solar și Longi anunță recorduri de 31,1% și respectiv 33,9% eficiență în celulele tandem. În paralel, Caelux și CubicPV lucrează la integrarea tehnologiei în ferestre inteligente și sticlă activă, transformând clădirile în surse directe de energie. Oxford PV care produce în prezent în Germania, a semnat în 2025 un acord cu Trina Solar pentru licențierea tehnologiei pe piața chineză, ceea ce ar putea accelera producția la scară industrială.

Energia solară acoperă în prezent aproape 7% din producția globală de electricitate, dar crește într-un ritm de peste 25–30% pe an. Analizele arată că este deja a doua cea mai ieftină sursă de energie nouă la nivel mondial, după vântul onshore.
O trecere către panouri perovskite ar putea amplifica această tendință, reducând costurile, suprafața necesară și impactul ecologic. Rămâne de văzut dacă performanțele din laborator se vor menține și în timp, în condiții reale. Dar pentru prima dată după decenii de stagnare tehnologică, industria solară are în față un material care promite eficiență dublă, costuri mai mici și o nouă eră a energiei curate.

Ştiri video recomandate
×

Fanatik

Antena Sport

Observator News

Parteneri
x close