Puritatea apei variază în Europa, iar Belgia, Germania, Luxemburg și Cehia au unele dintre cele mai poluate ape subterane de pe continent, relatează Euronews. România se află printre țările cu cele mai slabe rezultate din Uniunea Europeană. Apele subterane reprezintă una dintre cele mai grav amenințate resurse din UE.
Agenția Europeană de Mediu avertizează că peste 20% din apele subterane din întregul bloc comunitar se află într-o stare chimică precară. Acest lucru înseamnă că substanțe nocive, precum mercurul, cadmiul și altele, depășesc nivelurile stabilite de Directiva Cadru a Apei a Uniunii Europene (DCA).
La această presiune se adaugă și costurile sociale și de mediu uriașe ale tratării apei pentru consum și salubritate.
Doar tratarea nitraților – întâlniți frecvent în îngrășăminte – ar costa Uniunea Europeană până la 320 de miliarde de euro pe an. Limita stabilită de UE este de 50 de miligrame pe litru, însă, potrivit Comisiei Europene, acest nivel a fost depășit la 14% dintre stațiile de monitorizare a apelor subterane din Europa.
Cine are cea mai sănătoasă apă de la robinet?
Jurnaliştii de la Euronews au mai scris că investițiile uriașe ale Europei în salubrizarea apelor subterane par, totuși, să fie eficiente.
19 dintre cele 20 de țări cu cele mai bune sisteme de salubrizare și apă potabilă din lume sunt europene, Japonia fiind singura excepție, conform Indicelui de Performanță de Mediu (Environmental Performance Index - EPI).
Finlanda, Islanda, Olanda, Norvegia, Elveția și Regatul Unit au obținut un scor perfect, de 100 de puncte, pentru protejarea sănătății populației împotriva apei potabile nesigure și a condițiilor precare de salubritate.
Islanda, Malta, Germania şi Luxemburg au înregistrat şi ele punctajul maxim, 100 de puncte, iar Suedia – 99,8 de puncte, potrivit sursei citate.
Cele mai slabe scoruri de pe continent au fost înregistrate în Republica Moldova (50 de puncte), Georgia (51,7) și Albania (54,1), în timp ce trei state membre ale Uniunea Europeană s-au regăsit, de asemenea, în ultimele 10 poziții din Europa: Letonia (59,10), Lituania (58,40) și România (56).
Ultimele 10 ţări din clasament:
- Belarus – 60,5 de puncte
- Letonia – 59,1 de puncte
- Lituania – 58,48 de puncte
- Armenia – 57,3 puncte
- România – 56 de puncte
- Rusia – 55,5 de puncte
- Ucraina – 55,2 de puncte
- Albania – 54,1 de puncte
- Georgia – 51,7 de puncte
- Moldova – 50 de puncte
În plus față de legislația existentă, Uniunea Europeană monitorizează atent resursele sale de apă.
Autoritățile europene au introdus din 2022 o listă specială de monitorizare pentru compuși considerați disruptori endocrini, precum beta-estradiolul și nonilfenolul. Aceste substanțe pot afecta sistemul hormonal și sunt tot mai frecvent detectate în sursele de apă.
Potrivit Water Atlas, acidul trifluoroacetic (TFA), asociat pesticidelor moderne, a fost identificat în 94% dintre probele de apă de la robinet analizate în 11 state UE. În plus, cercetătorii au detectat PFAS în aproximativ 23.000 de locații din Europa.
"Aproximativ 80% din totalul apelor uzate din întreaga lume ajung în resursele de apă fără a fi tratate", spun cercetătorii de la Water Atlas, un indice al purității apelor subterane.
Ştiri video recomandate
