Fostul director executiv al companiei Wirecard, Jan Marsalek, unul dintre cei mai căutați infractori din lume, trăiește la Moscova fără să se ascundă și a fost trimis în Ucraina pentru „misiuni de luptă”, au scris publicațiile The Insider și Der Spiegel într-o investigație publicată pe 16 septembrie, scrie The New Voice of Ukraine.
Frauda Wirecard a fost numită cel mai mare scandal contabil din istorie, o schemă ce combina spălarea masivă de bani cu falsuri financiare, ascunzând pierderi, delapidând fonduri și umflând veniturile. În centrul afacerii s-a aflat Jan Marsalek, directorul executiv al companiei, devenit între timp cel mai cunoscut infractor „cu gulere albe” din lume. Acesta a fost recrutat de serviciile secrete ruse și a fugit în Rusia în 2020, în momentul în care Wirecard s-a prăbușit și peste 2 miliarde de dolari au dispărut.
Anchetatorii au descoperit că Marsalek nici măcar nu se mai ascunde: se plimbă prin centrul Moscovei alături de partenera sa, Tatiana Spiridonova, expertă în Orientul Mijlociu, în vârstă de 41 de ani, care lucrează pentru FSB. De când s-a stabilit în Rusia, Marsalek și-a lăsat barbă și a făcut transplant de păr.
Spiridonova a fost apropiată de ofițerul GRU Stanislav Petlinsky, care supraveghea activitățile lui Marsalek. Încă din 2016, ea ar fi avut pașaport diplomatic și acces la informații clasificate. Surse citate de The Insider susțin că ar fi fost detașată la o ambasadă din Asia, deși acest lucru nu a fost confirmat. Până în 2021, l-a ajutat activ pe Marsalek să se stabilească în Rusia, inclusiv prin meditații la limba rusă. Relația lor a devenit rapid serioasă, iar în primăvara lui 2022 Spiridonova a cerut divorț. Astăzi, ambii colaborează activ cu FSB.
Investigația arată că Spiridonova l-a asistat direct pe Marsalek în operațiuni de informații. În iunie 2022, acesta a urmărit politicieni și oficiali austrieci din domeniul securității, folosindu-se de o rețea de spionaj cu sediul la Viena. Prin intermediul colaboratorului său, Egisto Ott, au obținut telefoanele mobile ale trei foști oficiali ai Ministerului de Interne austriac. Ulterior, un curier a transportat dispozitivele la Istanbul, unde Spiridonova le-a colectat personal.
După fuga lui Marsalek, GRU i-a asigurat acoperirea și documentele false. La început a folosit pașapoarte aparținând unor preoți ruși reali, precum și o identitate belgiană falsă sub numele Alexander Schmidt. Un alt document a apărut pe numele inventat Alexander Nelidov. Anchetatorii au confirmat că a utilizat aceste identități în paralel, în călătoriile sale din 2023 și 2024.
Legături strânse cu FSB și „misiuni de luptă” în Ucraina
Deși Marsalek continuă să colaboreze cu GRU, conexiunile sale cu FSB s-au consolidat începând din 2021. Datele arată că vizitează frecvent sediul FSB din Lubianka, Moscova. Până în 2025, apărea acolo aproape zilnic, semn că are fie birou în apropiere, fie este integrat direct în structurile FSB. Rețeaua sa internațională de contacte din Europa, Libia și Asia îl transformă, potrivit investigației, într-un „atu inestimabil” pentru serviciile secrete ruse.
Jurnaliștii au relatat și despre numeroasele deplasări ale lui Marsalek în teritoriile ucrainene ocupate. În februarie 2024, semnalul telefonului său a fost detectat într-un oraș de graniță din apropierea zonelor ocupate. De asemenea, a postat o fotografie în uniformă, purtând un ecuson cu litera „Z”.
A vizitat Crimeea de cel puțin cinci ori, de fiecare dată însoțit de forțe speciale ruse. O sursă citată de The Insider a precizat că Marsalek a participat chiar și la „misiuni de luptă”, fără a oferi detalii. Comportamentul său amintește de acțiuni anterioare din Libia și Siria, unde apărea îmbrăcat în echipament militar și încerca să vândă acces la filmări făcute cu camerele de pe căștile luptătorilor Wagner.
Rețele de spionaj și asociați
De două ori, Marsalek a fost însoțit de fotograful rus Serghei Bermentyev, cunoscut pentru colaborări cu vedete, dar și implicat într-un scandal de viol. Bermentyev, care deține și cetățenie americană, a refuzat să comenteze. Marsalek, la rândul său, a ignorat întrebările despre legăturile cu serviciile secrete ruse sau despre rolul său în Ucraina.
În mai 2025, un tribunal londonez a condamnat șase cetățeni bulgari pentru spionaj în favoarea Rusiei. Grupul, condus de Orlin Rusev, acționa sub coordonarea lui Marsalek, care folosea pseudonimul „Rupert Ticz”.
Rețeaua de spioni supraveghea jurnaliști de investigație, printre care liderul proiectului Bellingcat, Christo Grozev, reporterul rus Roman Dobrokhotov și fostul membru al Comitetului de Investigații al Rusiei, Kirill Kachur. Gruparea plănuia, de asemenea, să urmărească militari ucraineni aflați la o bază americană din Stuttgart, unde, potrivit lui Marsalek, soldații se antrenau pe sisteme de apărare antiaeriană Patriot.
Ştiri video recomandate
