Antena 3 CNN Externe NATO a intrat deja în criză de timp. Kirilo Budanov dezvăluie data la care Rusia ar putea ataca Europa. „Aceasta e realitatea”

NATO a intrat deja în criză de timp. Kirilo Budanov dezvăluie data la care Rusia ar putea ataca Europa. „Aceasta e realitatea”

Mihnea Lazăr
5 minute de citit Publicat la 07:00 10 Sep 2025 Modificat la 07:46 10 Sep 2025
artileriști ruși
Militari ruși pe frontul din Ucraina. Foto: Profimedia Images

Siluetele verzi-cenușii ale militarilor ruși care se târăsc pe pământul frământat înainte de a fi făcuți bucăți de o dronă-kamikaze au devenit deja „business as usual” în războiul ucrainean. Acestor clișee li se adaugă înregistrările, la fel de banale, cu tancuri - care arată ca o încrucișare între un vehicul Mad Max și o căpiță de fân - filmate din unghiul „subiectiv” al dronei de atac. Paradoxul lui Putin rămâne însă valabil: în ciuda pierderilor uriașe suferite în Ucraina, Moscova devine, pe zi ce trece, un pericol tot mai mare pentru Europa, care încă nu pare capabilă să facă față ritmului dement al industriei de apărare a Rusiei, conform celui mai recent raport publicat de Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS). Și pentru că o veste proastă nu vine, de regulă, niciodată singură, Kirilo Budanov, șeful spionajului militar ucrainean a dezvăluit și data la care Rusia va deveni o amenințare reală pentru întreaga Europă: 2030.

Budanov a avertizat, în cadrul unui interviu acordat presei ucrainene, că, în prezent, Rusia încă nu reprezintă o amenințare, dar situația s-ar putea schimba drastic până în 2030.

„Aceasta e realitatea”, a spus Kirilo Budanov.

Mai exact, șeful spionajului militar ucrainean a spus că Rusia are în prezent în desfășurare un program de înarmare etapizat până în 2037, anul 2030 fiind „punctul de cotitură” de la care Kremlinul va putea trece la „acțiuni ofensive” împotriva Europei. Budanov nu a precizat care ar fi ținta predilectă a Moscovei, deși analiștii și experții militari atrag de mai multă vreme asupra pericolului unei incursiuni a armatei ruse prin coridorul Suwalki, cu scopul de a ocupa teritoriul țărilor baltice.

Programul de înarmare al Rusiei este estimat de serviciile militare de informații ucrainene la 1,2 trilioane de dolari - cel mai mare buget acordat pentru înarmare de la căderea URSS.

Rusia lansează peste 5.000 de drone kamikaze pe zi pe linia frontului

Conform lui Budanov, Ucraina este în prezent singurul motiv pentru care Rusia încă nu reprezintă o amenințare existențială pentru restul Europei.

Iar cifrele și statistica războiului îi dau dreptate.

Astfel, conform celui mai recent raport despre situația frontului, publicat marți, de către Statul Major al armatei ucrainene, armata rusă a ajuns în prezent la capacitatea de a lansa peste 5.500 de drone kamikaze pe zi. În plus, în cel mai devastator atac asupra Kievului, de la începutul războiului, Rusia a lansat peste 800 de drone într-o singură noapte, în condițiile în care lunile trecute această cifră era de 4-500/atac.

„Forțele armate ale țărilor europene care fac parte di NATO își reconstruiesc capacitățile militare. Cu toate acestea, ele se confruntă cu provocări în ceea ce privește cantitatea și disponibilitatea desfășurării forțelor armate, simultan cu nevoia de a dezvolta noi tehnologii militare și sisteme și refacerea stocurilor - aspecte care au fost cu totul ignorate în deceniile trecute de la finalul Războiului Rece”, se arată în raportul IISS.

„Statele europene rămân dependente de SUA”

Documentul expune slăbiciunile armatelor europene în situația în care ar fi nevoite să se confrunte, fără ajutor din partea SUA, cu un adversar militar aflat la paritate din punct de vedere tehnologic.

„Statele europene rămân dependente de Statele Unite în privința mai multor capacități militare-cheie”, se arată în raport. Printre acestea: sistemele de război electronic și de supraveghere aeriană sau satelitară, rachete cu rază lungă de acțiune sau sisteme antiaeriene integrate.

Ca element comparativ, conform IISS, în cadrul NATO, SUA operează în jur de 115 aeronave spion și de război electronic, în vreme ce ponderea țărilor europene la acest capitol este la mai puțin de jumătate (47 de aeronave).

Disproporții similare se înregistrează la numărul de rachete cu rază lungă de acțiune, drone și sisteme antiaeriene. Sistemele antiaeriene, în special pentru interceptarea dronelor, au devenit o armă indispensabilă într-un conflict modern, mai ales împotriva unui adversar care e în stare să copleșească zilnic un front de 1.000 de kilometri lungime cu peste 5.000 de drone.

„Forțele armate ale Rusiei rămân o amenințare la adresa securității europene, în ciuda pierderilor mari înregistrate în rândul personalului și în privința echipamentelor militare. Rusia își continuă planurile de mărire a forțelor sale armate și să creeze noi unități - la  nivel de divizie și nu de brigadă - unele din acest unități urmând a fi poziționate în apropierea țărilor baltice. Printre acestea, cel mai vizibil progres înregistrat îl reprezintă formarea Corpului 44 Armată în regiunea Karelia, în apropierea graniței cu Finlanda”, se arată în raportul IISS.

În plus, raportul recunoaște „abilitatea Rusiei de a-și regenera forțele terestre”, o caracteristică ce nu trebuie subestimată.

Astfel, în 2025, forțele terestre ruse par să se fi „adaptat” și sunt pe cale să atingă nivelul de „completare” de dinaintea invaziei Ucrainei, din februarie 2022.

Conform raportului IISS, în privința tancurilor, de pildă, Rusia avea în jur de 3.000 operaționale la începutul invaziei în Ucraina și în jur de 8.000 în depozite/stocate. Armata rusă a pierdut „în mod ireversibil” în jur de 4.800 de astfel de blindate, dar pentru anul acesta și 2026, industria de război e estimată că poate produce în jur de 750 de astfel de vehicule/an.

Un fost ofițer de informații polonez, Maciej Korowaj, care publică frecvent analize referitoare la stadiul armatei ruse, avertiza încă de anul trecut că armata rusă „își permite” să piardă în Ucraina „între 2 și patru brigăzi pe lună”. Ca element de comparație, conform strategiei militare a României, armata română are, în acest moment, 8 brigăzi de manevră.

Concomitent, fostele depozite uriașe ale armatei sovietice, care au reprezentat în toți acești ani de război, una din principalele surse de blindate și echipamente de luptă pentru armata rusă în Ucraina au început să se golească, cele principale chiar și la jumătate conform unor informații publicate online de specialiști independenți în surse OSINT.

Golirea acestor depozite nu este însă exclusiv legată de acoperirea pierderilor de pe front: analiștii atrag atenția că un număr (necunoscut public) de astfel de blindate au fost recondiționate pentru simpla completare a noilor unități militare pe care Moscova continuă să le creeze.

Conform lui Korowaj, Rusia dispune de o capacitate „maximă teoretică” de a crea 97 de batalioane mecanizate pe lună. Pentru a le putea echipa cu personal, armata rusă are nevoie de peste 44.000 de noi recruți pe lună.

În prezent, rata pierderilor lunare înregistrate pe front e aproape similară cu cea a militarilor recrutați de armata rusă.

Conform unui raport publicat în această vară de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), numărul de recrutări în armata rusă a înregistrat un declin în 2024, comparativ cu anii precedenți, declin care se menține și la nivelul anului 2025. Datele legate de numărul de recrutări în armata rusă oscilează între 1.000/zi (sursa: German Institute for International and Security Affairs) și 1.700/zi (sursa: investigație a publicației independente ruse Meduza).

Ştiri video recomandate
×

Fanatik

Antena Sport

Observator News

Parteneri
x close