Batalioane în Est, exerciţii şi bugete militare majorate: la Varşovia, liderii NATO vor completa întărirea Alianţei în faţa Rusiei, întărire decisă după declanşarea crizei ucrainene şi fără precedent după prăbuşirea Uniunii Sovietice, relatează miercuri AFP.
Anexarea Peninsulei Crimeea şi ofensiva separatistă pro-rusă în estul Ucrainei, în primăvara lui 2014, au pus capăt unei perioade de optimism în relaţiile dintre Rusia şi Alianţă, care a lansat o serie de 'şantiere dure' pentru consolidarea apărării colective.
În timpul summitului lor care se va desfăşura vineri şi sâmbătă la Varşovia, cei 28 de şefi de stat şi de guvern ai ţărilor aliate îşi vor întări şi mai mult prezenţa militară în Est şi vor lua unele măsuri care nu vor întârzia să suscite iritarea Moscovei, scrie AFP.
Aceasta va fi măsura-cheie a summitului de la Varşovia. SUA, Germania, Marea Britanie şi Canada vor forma, cu alte ţări din NATO, patru batalioane (600 la 1.000 de soldaţi) ce vor fi desfăşurate prin rotaţie începând cu 2017 în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Prezenţa acestor trupe internaţionale ar urma să asigure aceste foste ţări sovietice, îngrijorate de criza ucraineană şi de potenţialul militar în creştere al Rusiei la frontierele lor, garantând întăriri rapide din partea întregii Alianţe în cazul unui atac.
După ani în care bugetele de apărare s-au diminuat, aliaţii au promis în timpul summitului lor precedent din 2014 să întoarcă această tendinţă pentru a atinge, în decurs de un deceniu, un nivel de cheltuieli anuale pentru domeniul militar care să echivaleze cu 2% din Produsul lor Intern Brut (PIB), din care cel puţin 20% pentru echipamente majore şi tehnologii de viitor.
După o creştere foarte modestă în 2015, bugetele militare ale Aliaţilor europeni şi Canadei ar urma să se majoreze cu 3% (adică 8 miliarde de dolari cheltuieli suplimentare) în 2016, potrivit ultimelor estimări ale NATO. Rusia, în pofida crizei, şi-a 'sanctificat' bugetul militar, care se majorează de la an la an în decurs de peste un deceniu.
În 2014, surprinşi de anexarea Crimeii, apoi de declanşarea ofensivei în estul Ucrainei şi de exerciţiile militare ruse care au mobilizat până la 15.000 de oameni, aliaţii din NATO au decis să-şi plaseze trupele în stare de alertă.
De atunci, Forţa de Reacţie a NATO (NFR) aproape că s-a dublat, până la 40.000 de oameni, iar o forţă supranumită 'vârf de lance', formată din 5.000 de soldaţi, ale cărei componente pot fi desfăşurate în 48 de ore în caz de criză, a fost pusă pe picioare.
Şase mici baze logistice şi două cartiere generale regionale au fost create de-a lungul frontierei estice, iar echipamente grele au fost prepoziţionate în regiune. Şi aici important este să se poată acţiona repede, fără a pierde timpul cu transportul şi planificarea, în caz de criză, subliniază France Presse.
Autorităţile militare au elaborat 'planuri de răspuns gradual' extrem de detaliate pentru cele trei state baltice şi Polonia, care includ scenarii de agresiune şi identifică forţele care pot fi mobilizate pentru a răspunde.
Cu circa 240 de de exerciţii organizate în acest an direct de NATO sau de ţări membre, aliaţii vor să-i arate Rusiei determinarea, agilitatea şi interoperabilitatea trupelor lor. Ca şi cum ar dori să sublinieze acest mesaj, aproximativ 50 de exerciţii au avut loc numai în luna iunie, chiar înaintea summitului, printre care şi spectaculoasele manevre 'Anaconda' în Polonia.
Imediat după declanşarea crizei ucrainene, pentru a-şi asigura aliaţii din est, ţările din NATO au trimis de asemenea mai multe avioane de vânătoare pentru a ajuta ţările baltice să-şi apere frontierele aeriene şi nave de război în Marea Baltică şi Marea Neagră.
Luând la cunoştinţă emergenţa 'tacticilor de război hibrid', cum sunt cele care i-au permis Rusiei să anexeze Crimeea, tactici ce presupun dezinformare, ameninţări la adresa unor infrastructuri civile şi intervenţii sub acoperirea forţelor speciale, NATO s-a apropiat de UE pentru a-şi întări apărarea. De asemenea, ea se va organiza mai bine pentru a para atacurile cibernetice.
Vechi proiect al NATO promovat de Washington, scutul antirachetă în curs de desfăşurare în Europa este perceput de Moscova ca o ameninţare directă. Alianţa respinge această acuzaţie, afirmând că trebuie să intercepteze doar rachetele intercontinentale, trase de Iran sau Coreea de Nord, de exemplu.
Aliaţii ar urma, cu riscul de a deteriora şi mai mult relaţiile cu Moscova, să declare la Varşovia o 'capacitate iniţială operaţională' pentru acest sistem în Europa, după inaugurarea, în mai, a unui sit de rachete de interceptare la Deveselu, România. Aceşti interceptori vin să completeze desfăşurarea unui radar în Turcia şi a patru nave Aegis în Rota, Spania.
Sursă: Agerpres
