NATO a ameninţat Ucraina că va pune în discuţie cooperarea cu această ţară, în cazul în care armata va interveni împotriva protestatarilor opoziţiei, informează AFP, citată de Agerpres.
„Fac apel către guvernul ucrainean să evite orice noi violenţe”, se arată într-un comunicat al secretarului general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen.
Avertismentul din partea NATO vine în contextul în care preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, l-a înlocuit, miercuri, pe Volodimir Zamana, şeful Statului Major şi comandantul armatei, care afirmase anterior că „nimeni nu are dreptul să folosească forţele armate pentru a restrânge drepturile cetăţenilor”.
Noul şef al Statului Major şi comandant al armatei este amiralul Iuri Ilin, a anunţat un decret prezidenţial.
Numirea s-a produs odată cu lansarea unei operaţiuni „antiteroriste” care acordă puteri extinse militarilor.
„În cazul în care armata intervine împotriva opoziţiei, legăturile Ucrainei cu NATO vor fi grav afectate”, a mai precizat Rasmussen.
Relaţiile dintre NATO şi Ucraina au fost lansate oficial în 1991, când Ucraina a devenit membră a Consiliului de cooperare nord-atlantic (redenumit "Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic", în 1997), imediat după obţinerea independenţei în momentul destrămării URSS.
În 1994, Ucraina a fost prima ţară din Comunitatea Statelor Independente (CSI) care a aderat la Parteneriatul pentru Pace (PPP), lansat în special cu Rusia şi fostele republici sovietice.
În anii '90, ţara a sprijinit operaţiunile de menţinere a păcii conduse de NATO în Balcani.
O cartă pentru un parteneriat specific a fost semnat în 1997 între NATO şi Ucraina.
În aprilie 2008, la summitul NATO de la Bucureşti, liderii ţărilor aliate au convenit că Ucraina are vocaţia să devină membră a NATO.
Dar, în 2010, guvernul noului preşedinte ales Viktor Ianukovici a declarat că nu urmăreşte pentru moment obiectivul aderării la NATO, exprimându-se în acelaşi timp pentru menţinerea nivelului actual de cooperare cu Alianţa.
