x close

NATO protejează Balcanii de presiunea Rusiei

02 Feb 2017   •   15:53
NATO protejează Balcanii de presiunea Rusiei

 NATO ajută guvernele din Balcanii de Vest să-şi dezvolte instituţii de informaţii şi apărare capabile să reziste în faţa influenţelor politice externe, mai ales din partea Rusiei, a declarat joi secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, transmite Reuters. 

Stoltenberg, aflat în vizită la Sarajevo, a menţionat că NATO este la curent cu informaţiile privind creşterea influenţei ruse în Balcani şi intervenţia rusă în procesul politic din Muntenegru. 

"Urmărim situaţia foarte îndeaproape, colaborăm cu partenerii noştri, inclusiv cu Muntenegru, pentru a-i ajuta să-şi întărească instituţiile de apărare şi capacităţile de informaţii", a precizat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, în răspuns la întrebarea unui ziarist. 

"Cea mai bună cale de a spori rezistenţa în faţa oricărui fel de influenţă sau potenţială influenţă externă este de a asigura că instituţiile din diferite ţări din Balcanii Occidentali sunt puternice, modernizate şi reformate", a subliniat Stoltenberg. 

Muntenegrul ar urma să adere la NATO în cursul lui 2017, perspectivă căreia Rusia i se opune vehement, iar anul trecut autorităţile micului stat de la Marea Adriatică au acuzat un grup de naţionalişti sârbi şi ruşi de planificarea unei lovituri de stat în cursul alegerilor din 16 octombrie pentru a asigura instalarea la putere a unei alianţe a opoziţiei. Guvernul rus a negat că s-ar fi implicat într-un asemenea complot. 

La Sarajevo, Jens Stoltenberg i-a încurajat pe liderii Bosniei să ajungă la un compromis cu privire la viitorul ţării şi drumul său către aderarea la NATO şi Uniunea Europeană. El a menţionat însă că Alianţa nu poate obliga nicio ţară să adere şi a respins informaţiile vehiculate în sensul că aceasta ar interveni în Bosnia în cazul unei crize politice. 

Având o populaţie de 3,5 milioane de locuitori, dintre care jumătate bosniaci musulmani şi aproape o treime sârbi, Bosnia-Herţegovina este compusă din două entităţi, una croato-musulmană şi 'Republika Srpska', unite prin instituţii comune slabe. În decembrie anul trecut, Curtea Constituţională din Bosnia-Herţegovina a anulat rezultatele referendumului din 25 septembrie organizat în Republika Srpska, în care locuitorii regiunii erau întrebaţi dacă ziua de 9 ianuarie ar trebuie să fie declarată sărbătoare naţională în această entitate. Curtea a justificat această decizie prin faptul că autorităţile din regiune locuită de sârbi au încălcat constituţia ţării când au convocat referendumul fără avizul său. 

Ziua aleasă este încărcată de simbolism pentru că la această dată în 1992 a fost proclamată Republika Srpska, parte a Federaţiei Iugoslave la acea vreme, de care entitatea musulmană şi croată a Bosniei ar fi vrut să se despartă. Războiul care a urmat în 1992-1995 a lăsat în urmă 100.000 de morţi.

Citeşte mai multe despre:

NATO Rusia Jens Stoltenberg
Parterneri
Parterneri
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu, multumesc Accept
sati