NATO a inclus pentru prima dată, în programul său de consolidare a Apărării Europei, în eventualitatea unei invazii de la est, o parte referitoare la "războiul cibernetic", numită "politica de apărare consolidată cibernetică", relatează Le Monde, citat de AGERPRES.
Această politică are scopul să protejeze reţelele informatice ale statelor membre, în contextul în care Alianţa Nord-Atlantică este interesată de spaţiul cibernetic de mai mulţi, dar mai ales după ce evenimentele recente din Ucraina au relevat urgenţa acestui dosar.
Potrivit Comandamentului american al forţelor aliate în Europa, anexarea Crimeei de către Rusia a marcat un punct de cotitură. Armata rusă a ştiut să integreze în strategia sa militară o dimensiune a unei "ofensive cibernetice" foarte eficiente, întrerupând toate comunicaţiile electrice dintre garnizoanele ucrainene din peninsulă şi centrele de comandament din restul Ucrainei.
În cazul în care, în viitor, Rusia ar viza un stat membru NATO, ea ar putea să folosească aceeaşi strategie.
Documentul adoptat la Summitul din Ţara Galilor extinde la spaţiul cibernetic garanţiile colective din Tratat. Astfel, un atac împotriva unei reţele informatice a unui membru va fi considerat un atac contra tuturora, la fel ca în cazul unei agresiuni clasice.
Spaţiul cibernetic al statelor membre NATO devine în acest fel "indivizibil". Documentul relevă că acesta nu este un domeniu în care nu se aplică legea, ci că este reglementat de către dreptul internaţional şi tratatele dintre state.
În mod teoretic, acest lucru poate să însemne că, dacă un stat este considerat responsabil de un atac cibernetic cu consecinţe devastatoare, statul respectiv se expune unor represalii, inclusiv prin mijloace militare convenţionale.
