Tensiunile dintre NATO şi Rusia au atins un nou punct critic odată cu apariţia informaţiei că Rusia va folosi un "spectru" mai larg de acţiuni dacă în Lituania, Letonia şi Estonia vor fi trimise mai multe forţe ale Alianţei.
Jurnaliştii de la The Times spun că pe nişte notiţe ale unui oficial american, de la o întâlnire cu generali ruşi, Moscova a ameninţat inclusiv cu răspunsuri nucleare, dacă va spori prezenţa NATO în Ţările Baltice.
Revin şi mai puternice întrebările legate de un posibil conflict militar între cele două părţi. Şi dacă da, cine ar avea de câştigat?
Cum Rusia a trecut la un alt nivel, aducând în discuţie arsenalul nuclear, o discuţie legată de "învingătorii" unui astfel de conflict este complet inutilă. Nimeni nu ar avea de câştigat, din mai multe puncte de vedere.
Apăsarea butoanelor roşii ar însemna distrugeri imposibil de estimat, atât ca efecte asupra planetei, cât şi asupra populaţiei.
Dacă se poate să ajungem să vedem cu ochii noştri împlinirea celor mai mari temeri din timpul Războiului Rece? Orice e posibil. Dar e putin (sic) probabil.
Dintre toate scenariile, cel nuclear, care ar însemna anihilarea reciprocă, este cel mai departe.
Notiţele despre care vorbeam anterior vorbeau şi de "acţiuni de destabilizare, ale căror legături cu Rusia vor fi chiar mai greu de depistat decât cele din Ucraina".
Nu ştim dacă invocarea Ucrainei este o apreciere personală a autorului notiţelor, sau la nivel informal ruşii au recunoscut implicarea.
Aceste acţiuni însă, intuite de mulţi, sunt prima armă pe care Rusia o va folosi, sau o foloseşte, împotriva NATO. Atât timp cât elementele infiltrate nu sunt descoperite, sau nu poate fi dovedită legătura lor cu ţara-mamă, un conflict convenţional între NATO şi Rusia nu va exista.
Un astfel de conflict este totuşi o posibilitate, iar aici Rusia are avantajul faptului că poate dispune imediat de o bună parte a forţelor sale. Şi, desigur, cele aproape 20.000 de tancuri.
Russia Insider a publicat, în 2014, o comparaţie edificatoare între NATO şi Rusia, privind numărul soldaţilor, cel al tancurilor, avioanelor de luptă şi focoaselor nucleare.
Dacă Rusia decide să atace convenţional NATO, este de presupus că, în lipsa unei avertizări, esticii n-ar avea la început foarte mari probleme în a avansa.
Aşa arată forţele care s-ar opune, în primă instanţă ameninţării venite de la est:
NATO deţine avantaje clare în aer şi pe apă, dar Ivan are multe, foarte multe şenilate. Iar NATO, până să poată trimite la sol suficiente trupe, s-ar putea trezi cu tancurile ruseşti la porţile Berlinului sau Parisului.
În orice condiţii, Rusia nu ar putea avea în permanenţă iniţiativa într-un astfel de conflict. Şi, probabil, Rusia ştie asta.
NATO vs Rusia nu s-ar produce într-o bulă, nu ar fi Vest contra Est. Japonia este un aliat de încredere al Statelor Unite şi Marii Britanii, la fel cum există relaţii de apropiere între Rusia şi China. Dar aceştia din urmă ar putea avea propria agendă.
Sunt multe, foarte multe posibilităţi şi din păcate puţine dintre ele cu final fericit pentru toată lumea. Cineva trebuie să cedeze şi din păcate Rusia lui Vladimir Putin lasă senzaţia că ar prefera să moară cu duşmanii de gât, decât să renunţe la pretenţii.
România este undeva la mijloc, în toată această afacere. Geopolitic, interesantă pentru ambele tabere. Poziţia noastră este de maxim interes.
Singuri, suntem nesemnificativi. Alături de aliaţii noştri, în relativă siguranţă.
Citeşte şi: Rusia blufează sau este pregătită de război? Care este arsenalul din spatele agresivităţii ruse
Citeşte şi: Este NATO pregătită să răspundă ameninţării venite din partea Rusiei? Care este tehnica militară a statelor membre şi cum evoluează aceasta
Citeşte si: Capacitatea forţelor armate ale SUA, pusă la îndoială de către conservatori. Cum arată în realitate maşinăria de război a americanilor
