
Au fost făcute publice noi informaţii despre teroarea trăită de jurnalista ucraineană Viktoria Roşcina într-o închisoare din Rusia. Toate acestea s-au întâmplat după ce trupul tinerei jurnaliste (28 de ani) a fost returnat Ucrainei, au anunţat joi responsabili de la Kiev, la peste şase luni după anunţul decesului său în detenţie în Rusia în circumstanţe tulburi, relatează AFP şi Meduza.io, potrivit Agerpres.
Familia jurnalistei Viktoria Roşcina a cerut să se facă teste ADN în laboratoare din mai multe ţări
Jurnalista ucraineană Viktoria Roşcina a fost torturată cu brutalitate, conform filmului de investigație publicat luna trecută de Slidstvo.Info. Ea ajunsese să cântărească aproape 30 de kilograme.
"Corpul său a fost restituit în cadrul unei recente repatrieri, la sfârşitul lunii februarie. Identitatea sa a fost confirmată cu ajutorul testelor ADN", a precizat vicepremierul ucrainean de interne Leonid Timcenko, citat de media ucraineană Cenzor.net, conform sursei citate.
Pe trupul neînsufleţit al jurnalistei Viktoria Roşcina erau răni de cuțit. Anchetatorii din Ucraina au declarat că personalul coloniei ruse a ascuns-o de inspecții.
"Ţinând cont de torturile la care a fost supusă şi de starea trupului, familia Roşcinei a cerut nu unul, ci mai multe teste ADN", inclusiv la laboratoare din străinătate, a confirmat pe Telegram deputatul ucrainean Iaroslav Iurcişin.
Kievul a acuzat Moscova de torturarea şi uciderea jurnalistei, care a dispărut în august 2023 după ce se deplasase în teritoriile ocupate de Rusia în regiunea ucraineană Zaporojie (sud) pentru a scrie despre situaţia de la faţa locului.
Viktoria Roşcina a fost deţinută în "condiţii inumane" într-o închisoare din Rusia
Jurnalista ucraineană Victoria Roşcina avea 27 de ani la data dispariţiei şi a murit la 19 septembrie 2024, potrivit unei scrisori din partea Ministerului rus al Apărării primită de familia ei.
După numeroase negări, Rusia a confirmat, pentru prima oară, în aprilie 2024, că jurnalista ucraineană se află într-o închisoare de pe teritoriul său. Până în prezent, cauza exactă a decesului său nu a fost stabilită.
Dar într-o anchetă publicată în martie 2025, în cooperare cu trei media ucrainene, organizaţia Reporters Sans Frontieres (RSF) a afirmat că Viktoria Roşcina fusese deţinută în "condiţii inumane" şi privată de acces la îngrijiri medicale adecvate.
Potrivit RSF, Victoria Roşcina a fost arestată în oraşul Energodar, unde se află centrala nucleară din Zaporojie (sud), apoi a fost mutată într-un centru de detenţie din Melitopol înainte de a fi transferată, la sfârşitul anului 2023, în centrul de detenţie provizorie nr.2 din Taganrog, în sud-estul Rusiei, această ultimă închisoare fiind descrisă de foşti prizonieri eliberaţi drept un adevărat "lagăr de tortură".
Jurnalista ucraineană Viktoria Roşcina a fost torturată de ruşi
O ucraineancă, care a stat ceva timp în centrul de detenţie din Melitopol în aceeaşi celulă cu Victoria Roşcina, a spus că jurnalista a fost torturată, conform Meduza.io.
Potrivit unor persoane care au stat în aceeaşi închisoare cu jurnalista ucraineană, starea ei de sănătate a început progresiv să se deterioreze; ea a încetat să mai mănânce, a pierdut mult în greutate, vreo 30 de kg, potrivit martorilor citaţi de Meduza.io, şi i-au fost refuzate în mai multe rânduri îngrijirile medicale.
La sfârşitul lunii august 2024, potrivit RSF, ea a reuşit totuşi să dea un telefon scurt familiei sale. Potrivit publicaţiei independente ruse Mediazona, jurnalista ar fi decedat în timpul unui transfer din Taganrog, dar autorităţile ruse nu au confirmat şi nici nu au oferit alte informaţii, în afara de data oficială a morţii sale.
La centrul de detenţie din Taganrog, Victoria Roşcina fusese ascunsă de inspecţii, după ce părinţii săi ceruseră ajutorul unor organizaţii internaţionale.
Se presupunea că în septembrie 2024 jurnalista va fi inclusă într-un schimb de prizonieri de război, dar ea nu s-a aflat printre cei care s-au întors în Ucraina.
Mii de civili ucraineni sunt deţinuţi în închisori din Rusia sau din zonele ocupate în Ucraina, unde mulţi dintre ei sunt supuşi torturilor şi privaţi de corespondenţă, potrivit ONG-urilor şi mass-media.