Planurile SUA de a exploata rezervele de petrol ale Venezuelei ar putea consuma până în 2050 mai mult de o zecime din bugetul pentru carbon rămas la nivel mondial pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C, potrivit unei analize The Guardian.
Calculul experților evidențiază modul în care orice mișcare de exploatare suplimentară a rezervelor de petrol ale Venezuelei - cele mai mari din lume - ar pune o presiune tot mai mare asupra obiectivelor climatice și ar risca să arunce Pământul și mai mult într-o catastrofă climatică.
Rezervele dovedite de petrol ale Venezuelei sunt atât de vaste încât, dacă ar fi exploatate complet, ar epuiza, de la sine, întregul buget de carbon necesar pentru menținerea lumii în limitele creșterii temperaturii de 1,5°C, pe care climatologii o consideră limita pentru evitarea celor mai grave efecte ale prăbușirii climatice.
O astfel de eventualitate este puțin probabilă. După ani de sancțiuni, infrastructura petrolieră a Venezuelei este degradată și se prăbușește. Dar, la mai bine de o săptămână de când forțele speciale americane l-au răpit pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, și l-au predat la New York, Donald Trump a îndemnat companiile petroliere să investească 100 de miliarde de dolari pentru a pune în funcțiune puțurile Venezuelei.
„Vom obține cifre în ceea ce privește petrolul cum puțini oameni au văzut”, a declarat președintele SUA vineri directorilor din industria petrolieră.
O analiză pentru The Guardian realizată de ClimatePartner, o firmă de contabilitate a carbonului, a modelat impactul creșterii producției de petrol a Venezuelei cu +0,5 milioane de barili pe zi până în 2028, ajungând la +1,58 milioane de barili pe zi între 2035 și 2050.
Avertismentul transmis de ecologiști privind planul lui Trump în venezuela
Un astfel de scenariu – care ar fi totuși mult sub cele 3,5 milioane de barili pe zi produse în timpul ultimului boom petrolier al Venezuelei din anii 1990 – ar consuma în sine 13% din bugetul total de carbon rămas pentru a menține încălzirea globală în limita a 1,5°C.
Petrolul extras din vastele rezerve ale Venezuelei este, conform estimărilor din industrie, cel mai greu din lume.
Clasificat drept țiței greu și acru, țițeiul venezuelean are o consistență densă, asemănătoare gudronului și un conținut ridicat de sulf. Aceste fluide nu curg ca petrolul convențional; în comparație cu țițeiul ușor al unei țări precum Arabia Saudită, acestea necesită procese intensive în energie pentru a fi extrase din pământ.
Din aceste motive, un studiu realizat de S&P Global Platts Analytics a constatat că zăcămintele din Centura Orinoco din Venezuela au de departe cea mai mare intensitate a emisiilor de carbon dintre toate regiunile petroliere majore.
De pildă, această intensitate a fost de aproape 1.000 de ori mai mare decât cea a țițeiului extras din zăcământul Johan Sverdrup din Norvegia, unde emisiile sunt de 1,6 kg de dioxid de carbon pe baril echivalent petrol. Prin comparație, în Centura Orinoco din Venezuela, intensitatea ajunge la 1.460 kg CO2e/bep.
Raportul concluzionează că nivelul „extrem” al emisiilor de carbon asociate țițeiului venezuelean sugerează că acest tip de producție s-ar confrunta cu dificultăți majore într-o lume cu bugete de carbon tot mai restrânse.
Hollie Parry, analist senior la ClimatePartner, a declarat: „Decizia de a crește producția și de a genera una dintre cele mai intensive emisii de carbon din lume la niveluri istorice ar consuma aproximativ 13% din bugetul global de carbon rămas – echivalentul a aproape un deceniu de emisii din întreaga UE, dintr-o singură expansiune a industriei petroliere.
Într-o lume care se încălzește rapid, o astfel de mișcare ar bloca decenii de emisii ridicate exact în momentul în care știința cere o tranziție rapidă de la combustibilii fosili către energia regenerabilă și soluții cu emisii reduse de carbon.”
Activiștii de mediu au criticat planurile SUA privind petrolul venezuelean, pe care le-au descris o mișcare „atât nesăbuită, cât și periculoasă”, potrivit lui Mads Christensen, director executiv al Greenpeace International.
Ştiri video recomandate
