Oamenii care s-au mutat în orașele antice au determinat o creștere explozivă a numărului de ploșnițe, spun cercetătorii

Oamenii care s-au mutat în orașele antice au determinat o creștere explozivă a numărului de ploșnițe, spun cercetătorii. Potrivit jurnaliştilor de la publicaţia The Guardian, temutele insecte au fost în declin până când oamenii au început să se înghesuie în primele așezări mari. 

Ploşniţele au supraviețuit catastrofei care a dus la dispariția dinozaurilorşi numărul lor a fost în scădere până la apariția orașelor. În urma acestui aspect, mult blamatele insecte parazite s-au înmulţit enorm, susţin experţii, au scris cei de la The Guardian.

Analiza genetică a unui grup de ploșnițe a arătat că istoria lor este strâns legată de cea a omului; ele se hrănesc cu sânge omului și al altor animale, iar numărul lor a explodat pe măsură ce oamenii s-au mutat foarte mulţi în așezări mari.

De obicei, ploşnitele trăiesc la aproape 3 metri de locul în care dormiţi şi sunt active pe timpul nopţii. Sursa foto: Getty Images

Doctorul Warren Booth, entomolog urban la Virginia Tech, a declarat că relația intimă dintre gazdă și insectele parazite a alimentat o creștere dramatică a populației de ploșnițe în perioada apariției primelor orașe, ceea ce le face candidate la titlul de "primii adevărați dăunători urbani".

"Când noi am început să trăim în orașe, am adus laolaltă o mulțime de oameni, fiecare cu ploșnițele lui. Apoi, pe măsură ce civilizația s-a extins în lume, ploșnițele s-au răspândit şi ele, până în punctul în care sunt acum: omniprezente în societatea umană", a spus Warren Booth, conform sursei citate.

În medie, ploşnitele trăiesc între şase şi 24 de luni. Ele se hrănesc, de obicei, la fiecare trei până la şapte zile şi pot supravieţui âateva luni sau chiar un an fără să se hrănească.

Jurnaliştii britanici de la The Guardian au mai relatat că experţii au comparat ADN-ul a 19 ploșnițe din Republica Cehă. În urma cercetării, ei au descoperit că nouă dintre insectele parazite erau "asociate cu oamenii", în timp ce restul au fost colectate din adăposturi de lilieci. Analiza a arătat că populațiile ancestrale ale ambelor grupuri erau în declin în urmă cu aproape 45.000 de ani, când planeta Pământ se răcea în timpul ultimei perioade glaciare.

În timp ce populația estimată a ploșnițelor legate liliecilor a continuat să scadă până în prezent, numărul celor asociate cu oamenii s-a stabilizat în urmă cu aproximativ 12.000 de ani, înainte de o creștere "dramatică" în urmă cu circa 8.000 de ani, au notat cercetătorii în revista Biology Letters.

Primele orașe ale lumii au apărut din așezările construite după ce oamenii au trecut de la o viață nomadă la una dominată de agricultură. De exemplu, Çatalhöyük, în actuala Turcie, are o vechime de aproape 9.000 de ani și a fost locuit de mii de oameni. În urmă cu circa 5.000 de ani, Uruk, în vechea Mesopotamie, avea o populație de 60.000 de locuitori.

Potrivit publicaţiei britanice The Guardian, ploșnițele au evoluat acum mai bine de 100 de milioane de ani și se hrăneau cu sângele unei gazde necunoscute înainte de a deveni parazite ale liliecilor și ale primilor oameni de pe planeta noastră.

"Noi ştim că istoria evolutivă a oamenilor și a ploșnițelor este împletită de foarte mult timp", a spus profesorul Michael Siva-Jothy, entomolog la Universitatea din Sheffield, aflată în nordul Angliei.