Pakistan și India sunt în pragul unui război total. Patru întrebări-cheie despre acest conflict care ține lumea în alertă

Surse din serviciile pakistaneze avertizează că India a ridicat din nou de la sol avioane de luptă şi s-ar pregăti să atace clădirea parlamentului pakistanez, situată în regiunea Kaşmir, o zona cu populaţie majoritar musulmană disputată de cele două state asiatice. Pakistanul amenință cu "măsuri decisive". Cel puțin 41 de oameni au fost uciși, dintre care șapte copii, după ce India a bombardat mai multe ținte din Pakistan. În acest context, BBC a făcut o analiză a patru întrebări-cheie legate de acest conflict.

Barajul de rachete lansate de India asupra Pakistanului care a făcut zeci de victime civile, a alarmat comunitatea internaţională. Naţiunile Unite au cerut reţinere şi au avertizat asupra consecinţelor dezastruoase ale unei potenţiale escaladări, iar lumea musulmană s-a solidarizat cu Pakistanul.

Zeci de mii de oameni au ieşit în stradă în marile oraşe din Pakistan, dar şi la Londra, pentru a protesta față de acţiunilor Indiei.
După reacţia iniţială, preşedintele american, Donald Trump, a revenit cu un apel către ambele părţi de a pune capăt ostilităţilor cât mai curând.

Donald Trump: "Este ceva teribil. Poziţia mea este următoarea: eu mă înţeleg cu amândouă (N.R. ţările), le cunosc foarte bine şi vreau să văd că rezolvă situaţia. Vreau să se oprească. Şi sper că se pot opri acum, s-au descărcat. Le cunosc pe amândouă, avem relaţii foarte bune cu ambele ţări şi vreau să se oprească acest conflict. Dacă pot face ceva, orice, ca să ajut, voi fi acolo".

Pakistanul susţine că forţele sale armate îşi rezervă dreptul de a riposta după cum consideră, iar ministrul de externe al Indiei a avertizat mai multe delegaţii străine că ţara sa nu va ezita să răspundă la rândul său cu noi atacuri. Între timp, cele două părţi se menţin în alertă maximă: 20 de aeroporturi din regiunile de graniţă indiene vor rămâne închise în următoarele trei zile.

Reprezintă acest atac o nouă escaladare?

În 2016, după ce 19 soldaţi indieni au fost ucişi în Uri, India a efectuat atacuri chirurgicale” de-a lungul LoC. În 2019, atentatul din Pulwama, soldat cu 40 de paramilitari indieni morţi, a determinat lovituri aeriene adânc în Pakistan, la Balakot – prima astfel de acţiune pe teritoriul pakistanez după 1971 – declanşând raiduri de răzbunare şi un schimb aerian. Experţii spun că riposta pentru atacul de la Pahalgam se remarcă prin amploarea sa mai vastă, vizând simultan infrastructura a trei mari grupuri militante bazate în Pakistan.

India afirmă că a lovit nouă ţinte ale militanţilor în Pakistan şi în Kashmirul administrat de Pakistan, afectând centre esenţiale ale Lashkar-e-Taiba (LeT), Jaish-e-Mohammed şi Hizbul Mujahideen.

Printre cele mai apropiate au fost două tabere din Sialkot, la doar 6–18 km de graniţă, conform unui purtător de cuvânt indian.

Cea mai adâncă lovitură, susţine India, a vizat un sediu al Jaish-e-Mohammed din Bahawalpur, la 100 km în interiorul Pakistanului. O tabără LeT din Muzaffarabad, la 30 km de LoC şi capitala Kashmirului administrat de Pakistan, ar fi fost legată de atacuri recente în Kashmirul administrat de India, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Pakistanul susţine că au fost lovite şase locaţii, dar respinge acuzaţiile privind existenţa unor tabere teroriste. „Ceea ce este izbitor de data aceasta este extinderea ţintelor Indiei dincolo de modelele anterioare. Anterior, loviturile precum cea de la Balakot se concentrau pe Kashmirul administrat de Pakistan, de-a lungul Liniei de Control – o graniţă militarizată”, a declarat istoricul Srinath Raghavan, din Delhi, pentru BBC.

„De data aceasta, India a lovit Punjabul pakistanez, peste Frontiera Internaţională, vizând infrastructura teroristă, sedii şi locaţii cunoscute în Bahawalpur şi Muridke legate de Lashkar-e-Taiba. Au fost vizate şi facilităţi ale Jaish-e-Mohammed şi Hizbul Mujahideen. Aceasta sugerează un răspuns geografic mai amplu, semnalând că mai multe grupuri se află acum în atenţia Indiei – şi transmiţând un mesaj mai larg”, a adăugat el.

Frontiera Internaţională India-Pakistan reprezintă graniţa oficial recunoscută care separă cele două ţări, întinzându-se de la Gujarat până în Jammu.

Ajay Bisaria, fost ambasador al Indiei în Pakistan, a spus pentru BBC că ceea ce a făcut India a fost un „răspuns extins, menit să restabilească puterea de descurajare, ţintind centre teroriste cunoscute, dar însoţit de un mesaj puternic de de-escaladare”. „Guvernul indian consideră că descurajarea realizată în 2019 s-a erodat şi trebuie refăcută”, spune prof. Raghavan. 

Ar putea degenera într-un conflict extins?

Majoritatea experţilor sunt de părere că o ripostă din partea Pakistanului este inevitabilă – şi diplomaţia va juca un rol crucial. „Răspunsul Pakistanului sigur va veni. Provocarea va fi gestionarea următorului nivel de escaladare. Aici va conta diplomaţia de criză”, afirmă Bisaria.

Specialişti pakistanezi precum Ejaz Hussain, analist politic şi militar din Lahore, susţin că loviturile chirurgicale indiene la Muridke şi Bahawalpur erau „în mare parte anticipate, având în vedere tensiunile actuale”.

Dr. Hussain crede că este probabil ca Pakistanul să răspundă cu atacuri peste graniţă. „Având în vedere retorica mediatică a armatei pakistaneze şi rezoluţia declarată de a-şi recupera onoarea, acţiuni de ripostă, posibil tot sub forma unor lovituri chirurgicale, par probabile în zilele ce urmează”, a declarat el pentru BBC.

Christopher Clary, de la University at Albany (SUA), consideră că, având în vedere amploarea loviturilor Indiei, „deteriorările vizibile la siturile cheie” şi victimele raportate, Pakistanul este foarte probabil să răspundă. „N-a răspunde practic i-ar oferi Indiei permisiunea de a lovi Pakistanul ori de câte ori New Delhi se simte lezată şi ar contrazice angajamentul armatei pakistaneze pentru o ripostă «quid pro quo plus»”, a explicat el pentru BBC.

„Având în vedere ţintele declarate de India – grupuri şi facilităţi asociate terorismului şi militanţilor din India –, cred că este probabil – dar departe de a fi sigur – că Pakistanul îşi va restrânge răspunsul la ţinte militare indiene”, adaugă Clary.

În ciuda tensiunilor crescânde, unii experţi încă speră la de-escaladare. „Există o şansă rezonabilă să ieşim din această criză doar cu o rundă de lovituri de intimidare reciproce şi o perioadă de tiruri sporite de-a lungul Liniei de Control”, afirmă Clary.

Este acum inevitabilă o ripostă pakistaneză?

Experţi din Pakistan observă că, în pofida lipsei isteriei războiului înainte de loviturile Indiei, situaţia se poate modifica rapid. „Avem o societate politică profund fracturată, cu cel mai popular lider al ţării în închisoare. Arestarea lui Imran Khan a stârnit un puternic val de reacţii anti-militare în rândul populaţiei”, spune Umer Farooq, analist la Islamabad şi fost corespondent Jane’s Defence Weekly.

„Astăzi, publicul pakistanez este mult mai puţin dispus să susţină militarul comparativ cu 2016 sau 2019 – valul obişnuit de isterie războinică lipseşte vizibil. Dar dacă opinia publică se schimbă în Punjabul central, unde sentimentele anti-India sunt mai puternice, am putea asista la o presiune civilă crescută asupra armatei de a acţiona. Şi armata îşi va recăpăta popularitatea datorită acestui conflict.”

Dr. Hussain reiterează un punct similar: „Cred că actualul impas cu India reprezintă o oportunitate pentru armata pakistaneză de a-şi recâştiga sprijinul public, în special din partea claselor de mijloc urbane care au criticat-o recent pentru presupusa interferenţă politică.”

„Postura de apărare activă a armatei este amplificată deja prin mass-media tradiţională şi reţele sociale, unele publicaţii susţinând că şase sau şapte avioane indiene au fost doborâte. Deşi aceste afirmaţii necesită verificare independentă, ele întăresc imaginea armatei în rândul segmentelor de public care, de regulă, mobilizează narativul apărării naţionale în momente de ameninţare externă.”

Pot India şi Pakistan să facă un pas în spate?

India se află din nou pe linia subţire dintre escaladare şi reţinere. Imediat după atacul din Pahalgam, New Delhi a închis principalul punct de trecere a frontierei, a suspendat un tratat de împărţire a apei, a expulzat diplomaţi şi a sistat acordarea de vize pentru cetăţenii pakistanezi. Trupele de pe ambele părţi au schimbat tiruri de armă uşoară, iar India a interzis spaţiului său aerian zborurile pakistaneze, oglindind măsuri similare deja luate de Islamabad. Ca răspuns, Pakistanul a suspendat un tratat de pace din 1972 şi a adoptat propriile măsuri de ripostă.

Aceasta aminteşte de reacţia Indiei după atacul din Pulwama din 2019, când New Delhi a revocat statutul de naţiune cea mai favorizată al Pakistanului, a impus tarife ridicate şi a suspendat legăturile comerciale şi de transport cheie.

Criza s-a intensificat când India a lansat lovituri aeriene asupra Balakotului, urmate de raiduri aeriene de răspuns din partea Pakistanului şi capturarea pilotului indian Abhinandan Varthaman, crescând tensiunile. Cu toate acestea, canalele diplomatice au condus în cele din urmă la de-escaladare, Pakistanul eliberând pilotul ca gest de bunăvoinţă.

„India a fost dispusă să ofere o şansă diplomaţiei clasice… Aceasta, în contextul în care India îşi atingese un obiectiv strategic şi militar, iar Pakistanul îşi revendicase o noţiune de victorie pentru publicul intern”, a declarat Ajay Bisaria săptămâna trecută pentru BBC.